Plantarea arbustilor fructiferi - zmeurul si murul
Zmeurul
si murul sunt doua specii foarte apreciate datorita calitatilor
gustative ale fructelor si valorii terapeutice ale frunzelor si
lastarilor.
Ca si coacazul acestea sunt plante rustice, putand
fi cultivate pe langa garduri si alei si chiar in cultura compacta in
gradinile particulare, producand fructe proaspete in tot cursul verii,
pana in luna octombrie.
Atat zmeurul, cat si murul se pot inmulti relativ usor, fara sa necesite cerinte speciale.
Zmeurul
Denumire populara: zmeur, rug de munte
Zmeurul
este un arbust fructifer cu frunze cazatoare, ce poate atinge inaltimea
de 1,5-2m . Frunzele sale sunt de culoare verde, forma palmata si
margini zimtate. Florile Zmeurului sunt mici, de culoare alba, planta
inflorind in iunie pana in septembrie. Ramurile de Zmeur sunt drepte,
arcuite spre varf si acoperite cu tepi ascutiti, dar apar si lastari
taratori astfel ca forma generala a arbustului este una de tufa.
Fructele Zmeurului sunt de culoare rosie, de dimensiuni diferite (mai
mici sau mai mari, de forma semirotunda sau mai alungita- in functie de
varietate) foarte aromate si dulci atunci cand sunt coapte, la
maturitate. Arbustul produce fructe pe toata durata verii si pana
toamna. De curand, exista varietati de Zmeur cu fructul galben, la fel
de dulce si aromat precum cel rosu.
Zmeurul tolereaza mai multe
tipuri de sol, bine drenat, cu pH 5-7, in plin soare; este o planta
rezistenta la seceta si la temperaturi scazute si este perfect adaptata
la conditiile de clima temperata. Zmeurul este un abust invaziv, astfel
ca este necesara tinerea lui sub observatie si monitorizarea permanenta a
dimensiunilor sale, daca nu dorim sa ne invadeze toata gradina. Zmeurul
se poate toaleta de pana la 3 ori/an, pentru controlul dimensiunilor
sale si pentru indepartarea ramurilor uscate. Zmeurul este un arbust
autopolenizator.
Inmultirea zmeurului
se
poate face prin mai multe metode: drajonare, despartire de tufe,
marcotaj sau butasire. Cea mai practica metoda este inmultirea prin
drajoni.
Aceasta se bazeaza pe proprietatea sistemului radicular
al zmeurului de a forma muguri (mai ales pe portiunile ingrosate) din
care iau nastere lastari (drajoni), care formeaza tulpinile tufei de
zmeur. Acesti lastari se pot forma si din mugurii de la partea bazala a
tufei.
La aparitie, lastarii rezultati din muguri adventivi de pe radacini sau
bazali se hranesc pe seama plantei mama, dar in scurt timp iti formeaza
un sistem radicular propriu, putand fi usor detasati de restul tufei si
plantati independent, folosind astfel la infiintarea de noi plantatii.
Capacitatea
de formare a drajonilor permite refacerea cu usurinta a tufelor,
asigurand astfel longevitatea plantatiilor. Producerea drajonilor se
poate face in drajoniere special amenajate, dar si in plantatiile de
productie (care dau fructe), in varsta de 4-5 ani.
Lastarii
(drajonii) care au aparut la sfarsitul primaverii si s-au dezvoltat in
cursul verii se recolteaza cu radacini, in toamna aceluiasi an, dupa
caderea frunzelor, sau in primavara urmatoare, inainte de pornirea in
vegetatie.
Drajonii buni de plantat sunt cei care au grosimea de minim 10-12 mm,
50-60 cm inaltime si 10-12 radacini. La plantare tulpina se scurteaza cu
15-20 cm.
Murul
Murul este un arbust
fructifer peren, cu frunze cazatoare, de pana la 3m inaltime, cu aspect
de tufa. Ramurile sale sunt drepte si curbate in partea superioara,
acoperite de tepi puternici; exista si soiuri semicataratoare ce pot fi
dirijate pe spaliere, insa acestea nu sunt atat de rezistente la
temperaturi foarte scazute (sub -17grdC). Murul este o planta ce rezista
la temperaturi scazute, insa este mai putin rezistent din acest punct
de vedere comparativ cu Zmeurul. Frunzele sale sunt palmate, cu margini
neregulate, iar florile sunt mai mari decat la Zmeur, au aceeasi forma
si sunt de culoare alba sau roz. Arbustul infloreste in perioada
iunie-august. Fructele Murului se numesc Mure si sunt rosii si acrisoare
la inceput si negre si dulci la maturitate, recoltarea acestora fiind
mai tarzie fata de zmeura, respectiv perioada de recoltare este
august-octombrie.
Murul se poate planta in diverse tipuri de sol,
bine drenate, in plin soare. In primul an de la plantare, tufele de mur
trebuie sapate usor din cand in cand si trebuie udate daca pamantul nu
este suficient de hidratat- dar nu in exces. Tufele nu sunt foarte
productive in primul an de la plantare si trebuie toaletate pentru
stimularea aparitiei lastarilor noi si indepartarea celor deteriorati.
Murul se poate fertiliza la inceput, pentru a-l ajuta sa creasca si sa
devina mai viguros. El este mai rezistent la seceta fata de Zmeur,
datorita radacinilor mai adanci, dar numai dupa dezvoltarea sa
riguroasa. Murul este un arbust autopolenizator.
Inmultirea murului
se poate face prin:
seminte, marcotaj, drajoni, butasi de radacina, butasi de tulpina,
despartirea tufelor. Cea mai simpla metoda la mur este imnultirea prin
marcote.
Varfurile tulpinilor (lastarilor de 1 an), venind in
contact cu solul, se inradacineaza si dau nastere la alte plante. De
aceea, varfurile tulpinilor de la plantele de mur pe care dorim sa le
inmultim se lasa pe sol (chiar se acopera cu un strat de 10 cm de sol)
la sfarsitul lunii august.
Acestea inradacineaza pana la sfarsitul vegetatiei si se pot detasa cu o
portiune de tulpina de 30-40 cm, cu ajutorul sapei si cazmalei, toamna
sau primavara.
Se pot obtine astfel plante cu sistemul radicular bogat, ce se pot
folosi la plantare toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara
devreme, inainte de pornirea in vegetatie.
Material saditor de arbusti fructiferi se poate, de asemenea, procura de la toate statiunile de cercetari pomicole zonale.
Agris
Agrisul este un arbust
fructifer peren cu aspect de tufa, cu frunze cazatoare, ce poate atinge o
inaltime de cca. 1-1,5m. Crengile agrisului sunt ascendente si din loc
in loc prezinta spini iar frunzele sunt de culoare verde, de forma
lobata si sunt acoperite cu puf mai dur. Agrisul infloreste primavara,
in perioada aprilie-mai si are florile mici, de culoare verde sau
verde-maroniu; vara, in urma acestora apar fructele- agrise, de forma
sferica sau ovala. In functie de varietate, fructele agrisului pot fi
galbui, verzi, verzi- rosietice sau rosietice. Ele sunt foarte
rezistente pe crengi (nu se strica repede) si au un gust acrisor sau
dulce-acrisor, in functie de faza de coacere a acestora. Agrisul produce
o cantitate mare de fructe (5-6 kg/tufa) incepand cu al treilea an de
la plantare, daca este ingrijit corect.
Agrisul se planteaza in
locuri semiumbrite sau mai racoroase, in soluri usor acide sau mai
acide, cu pH 4,8-5,2. Este un arbust rezistent la temperaturi scazute;
el necesita toaletare, pentru a produce fructe- se vor elimina crengile
rupte, deteriorate sau batrane. Agrisele au proprietati medicinale, ele
sunt bogate in vitamine si minerale: vitaminele A, B, C si P, acid
citric, potasiu, calciu, fosfor, sodiu. Agrisele au proprietati tonice
si digestive, laxative, depurative si diuretice si se recomanda in
curele de slabire.
Agrisul este un arbust fructifer ce infloreste primavara, in perioada
aprilie-mai. Agrisele sunt fructe rezistente si au un gust dulce-acrisor
cand sunt coapte. Agrisul se planteaza in locuri semiumbrite sau mai
racoroase, in soluri usor acide, cu pH 4,8-5,2.
Anual, este indicat sa ingrijesti arbustul, prin taierea crengilor uscate sau batrane.
Alun cret
Corylus avellana Contorta
este un arbust cu frunze cazatoare, avand crestere lenta. Inaltimea
maxima la care poate ajunge acest arbust este de cca.5m, aceasta fiind
atinsa in cca. 20-25 de ani, iar largimea coroanei sale variaza intre
1,5 si 3m. Corylus avelana Contorta este un arbust decorativ datorita
formelor pe care le au crengile sale, deoarece acestea sunt
contorsionate, crete. Frunzele de Corylus avelana Contorta sunt de
marimea unei palme, de culoare verde, florile sunt lunguiete si galbene
si apar la sfasitul iernii sau primavara devreme; toamna, fructele pe
care le face acest arbust sunt alune asemanatoare cu alunele de padure.
Corylus
avelana Contorta este un arbust rezistent atat la temperaturi scazute
cat si la temperaruri ridicate, solurile in care se poate planta pot fi
neutre sau mai acide, argiloase sau calcaroase insa foarte bine drenate.
Se recomanda amplasarea Corylus avelana Contorta in locuri insorite sau
cel mult semiumbrite. Tunderea acestui arbust se poate realiza in
perioada noiembrie- februarie.
Coacaz negru si rosu
Coacazul negru este un
arbust fructifer peren, cu frunze cazatoare, de inaltime pana la 2m si
largime cca.1-1,5m. Frunzele plantelor de coacaz sunt de culoare verde
inchis la partea superioara, de forma unei inimi, cu 3 lobi si margini
neregulate. Arbustul de ribes nigrum are aspect de tufa, crengile sale
nu sunt acoperite cu tepi si infloreste in perioada iunie-iulie. Florile
coacazului negru au culoare galben- verzuie de obicei insa pot fi si
rosiatice. In urma acestora apar fructele care sunt rotunde si aproape
negre si sunt dulci cu aroma specifica. De fapt tot arbustul emana un
miros specific. Ribes nigrum este o specie foarte rezistenta la
temperatura scazuta (sub -30grdC).
Ribes nigrum se cultiva in
soluri afanate, bogate in substante nutritive, bine drenate si usor
umede. Astfel, planta de coacaz negru se poate planta in zone mai
umbrite si nu neaparat la soare; trebuie prevenita insa udarea sa in
exces. In cazul in care nutrientii lipsesc din sol se vor administra
ingrasaminte naturale. Tufa de coacaz negru necesita toaletare dupa anul
5, pentru formarea coroanei si stimularea productiei de fructe. Atat
frunzele cat si fructele- coacazele negre au proprietati medicinale,
actiune revitalizanta, vitaminizanta, tonica generala, antiinflamatorie
si antialergica. Se recomanda consumul lor in tratarea anemiilor si a
deficientelor de fier, a afectiunilor cardiace, gutei afectiunilor
reumatismale. Fructele contin un procent foarte ridicat de vitamina C (
cca.300% peste valoarea zilnica, la 100g), si niveluri ridicate de
potasiu, fosfor, fier si vitamina B5.
Coacazul negru si cel rosu sunt
arbusti
fructifer pereni, cu forma de tufa. Fructele cresc in ciorchini mici,
sunt dulci-acrisoare si sunt negre, respectiv rosii. Arbustii rezista
foarte bine la temperaturi scazute, insa nu la fel de bine se dezvolta
pe canicula si seceta.
Cele mai potrivite soluri pentru coacaz sunt cele permeabile, fertile, suficient de umede, cu reactie usor acida - phH 5-6,5.
Alunul cret este un arbust ce face fructe asemanatoare la gust cu
alunele traditionale. Alunul cret are si o functie estetica, datorita
florilor lunguiete care apar primavara devreme.
Alunul cret poate fi plantat atat in curte, cat si in gradina, cu doua
conditii: sa fie plantat intr-o zona insorita sau cel mult umbroasa,
intr-un sol neutru, acid, argilos sau calcaros, insa foarte bine drenat.
Catina alba este un arbust fructifer, folosit in special in scopuri
medicinale. Catina alba rodeste in anul 3 de la plantare, insa are
nevoie de foarte multa lumina. Catina se adapteaza pe orice tip de sol,
pe terenuri uscate, prundisuri, dar si pe cernoziumuri si soluri
brun-roscate.
Afin
Afinul este un arbust
fructifer peren cu frunze persistente, intalnit atat spontan in zonele
de munte cat si cultivat in gradini, avand inaltimea cuprinsa intre 30cm
si 2m- in functie de varietate. Frunzele afinului sunt mici, de culoare
verde si usor mai groase si raman pe ramuri si in timpul iernii.
Florile sunt mici, de culoare roz sau roz spre rosu si in urma acestora
apar fructele- bobite negre-albastrui usor brumate numite afine. Exista
varietati cu port mai inalt si fructele mari si varietati cu port mai
scund si fructe mai mici ca dimensiuni. Fructele se coc si se culeg in
luna august. Vaccinium este o planta rezistenta la temperaturi foarte
scazute. Ea are aspect de tufa.
Afinul se cultiva in locuri
insorite, in soluri bogate in substante nutritive, afanate si bine
drenate. Daca nu este suficient de umed solul trebuie irigat avand grija
ca apa sa nu fie in exces. De asemenea, solul trebuie sa fie mai acid,
adica sa aiba un pH intre 4 si 5,5, in caz contrar trebuie administrat
un ingrasamant care sa si acidifieze solul. Afinul se poate toaleta, el
va produce fructe din abundenta dupa 2-4 ani de la plantare. Afinele au
efecte medicinale adica au efecte antiseptice, vasoprotectoare,
hipoglicemiante, dermatologice, si ajuta foarte mult in tratarea
afectiunilor circulatorii.
Afinul este un arbust fructifer pretios, datorita pretului mare al
fructelor. Tufele de afin se cultiva in locuri insorite, in soluri
bogate in substante nutritive, afanate si bine drenate. Afinul are
nevoie de un sol usor acid, cu pH intre 4 si 5,5, in caz contrar trebuie
administrat un ingrasamant care sa il acidifieze.
Capsuni
Capsunul este o planta
perena ce produce fructe- capsuni si care poate fi considerata
fructifera. Dimensiunile tufelor de capsuni sunt mici, inaltimea lor
maxima nu depaseste 20-25 cm si largimea de cca.30-35 cm. Frunzele
capsunului sunt mici, au forma pamata si culoare verde inchis, iar
florile sale sunt frumoase, asemenea unui trandafir cu petale simple si
au culoare alba, roz sau roz-inchis. Exista varietati de capsuni care
rodesc de doua ori/an- primavara si toamna si alte varietati care produc
constant si continuu capsuni, timp de cca. 3 luni. Acestia din urma
pot avea fructele de dimensiuni usor mai reduse, datorita faptului ca
produc constant.
Capsunul se cultiva in gradini in locuri
insorite (cu soare pe tot parcursul zilei), iar terenul trebuie sa fie
bogat in substante nutritive, afanat si bine drenat. Planta produce
stoloni ( lastari la capatul carora apar frunze si radacini) si care
trebuie separati de planta principala si plantati separat- astfel se
formeaza o noua planta, un nou cuib. Capsunul trebuie fertilizat in mod
natural, daca solul nu contine suficiente substante nutritive si trebuie
irigat daca timpul e secetos. Sub fiecare tufa, dupa ce se formeaza
fructele se aseaza cate o mana de paie, pentru ca acestea sa nu atinga
pamantul.
KIWI
Actinidia arguta (kiwi )
este o planta perena cu frunze cazatoare, din categoria plantelor
cataratoare, rezistenta la temperaturi scazute. Inaltimea la care poate
ajunge planta de Kiwi este de cca. 7m, iar in latime planta poate
atinge chiar si 5m. Planta de Kiwi are o crestere rapida, pentru
sustinerea si dirijarea ei fiind nevoie de spaliere. Florile plantei de
actinidia arguta sunt mici de culoare alb-crem, iar fructele se numesc
Kiwi si au dimensiuni de cca.3cm, iar interiorul sau este plin de
seminte negre, marunte. Fructul de kiwi este acoperit cu pielita fina,
cu consistenta pieloasa; coaja fructului nu se indeparteaza ci se
consuma impreuna cu fructul. Fructul de kiwi este zemos, aromat iar
gustul sau este dulce-acrisor sau dulce daca a fost atins de frig.
Recoltarea fructelor de Kiwi se va face toamna, in septembrie-octombrie.
Plantarea
Actinidiei arguta se face in locuri insorite, in care si dezvoltarea
ei va fi pe masura, planta suportand insa si locuri semiumbrite. Planta
ornamentala Kiwi este iubitoare de apa, totusi solul in care se
planteaza trebuie sa fie bine drenat; planta de kiwi nu agreeaza
solurile dense, ce potasa in locuri ferite de deranja radacinile sale
superficiale. De asemenea, planta de Kiwi se va amplasa ferit de curenti de aer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu