Pentru ca in gradina ,legumele nu pot fi cultivate in fiecare an in acelasi loc ,este necesara o rotatie a culturilor ,pentru ca numai asa prevenim imbolnavirea lor si totodata obtinerea de recolte slabe .

Rotația culturilor în grădina de legume

Ce este rotația culturilor și de ce este necesară?

O definiție bună, dată de Dragoș Șerban este următoarea: ”Rotația culturilor este o practică agricolă care constă în cultivarea periodică a anumitor specii agricole, într-o ordine bine determinată, astfel încât resursele solului să se epuizeze cât mai puțin iar riscul de apariție a bolilor și dăunătorilor să fie minim.”

Cum se aplică?

În grădina de legume, practic se realizează astfel: grupăm legumele în funcție de necesitățile lor nutritive și definim în grădină 3-4 parcele pe care vom cultiva câte un grup, iar în fiecare an mutăm grupurile pe o altă parcelă. În tabelul de mai jos am grupat legumele pe care noi vrem să le cultivăm în 3 categorii. Am ales varianta rotației pe 3 ani pentru că aria destinată cultivării legumelor nu este foarte mare:

Gr. 1 (nevoi nutritive mari)	Gr. 2 (nevoi nutritive medii)	Gr. 3 (nevoi nutritive mici)
Roșii Roșii cherry Ardei Varză Varză de Bruxelles Dovlecei Zucchini Conopidă	Ceapă Usturoi Morcovi Pătrunjel Sfeclă roșie Salată Ridichi Gulii	Fasole verde Mazăre Spanac Mărar Cimbru Busuioc Ceapă Porumb dulce

Rotația o vom efectua conform tablului de mai jos, prima variantă fiind aplicată chiar anul acesta:

Anul întâi	Anul doi	Anul trei
Capsuni Hibiscus Gr. 2 Gr. 1 Gr. 3 Flori diverse	Capsuni Hibiscus Gr. 3 Gr. 2 Gr. 1 Flori diverse	Capsuni Hibiscus Gr. 1 Gr. 3 Gr. 2 Flori diverse

M-am gândit mult la modul de rotație, deoarece am văzut mai multe versiuni și în cărți și online, însă până la urmă am rămas la cea prezentată mai sus, pentru că mi se pare logic ca grupa cu nevoile nutritive cele mai mari să ajungă tot timpul acolo unde au fost anul trecut cele cu nevoi mici.

A mai rămas un singur lucru de clarificat, și anume aranjarea diferitelor legume în fiecare grup astfel încât să ne folosim la maxim de avantajele anumitor combinații (ex. rânduri alternative de ceapa şi morcovi).

Culturile mixte în grădina de legume

După ce am stabilit ce vrem să cultivăm şi am grupat legumele conform necesităţilor de nutriţie, a mai rămas un singur lucru de planificat, şi anume învecinarea legumelor pe parcele şi rânduri.

Culturile intercalate

Nu putem neglija faptul că diferitele legumele se afectează reciproc existând combinaţii mai mult sau mai puţin avantajoase. Numai câteva dintre exemplele clasice de combinaţii avantajoase ar fi următoarele:

• morcovi + ceapă
• salată timpurie + ridichi + gulii
• roşii + pătrunjel/ţelină
• varză + spanac
• mazăre + castraveţi
• sfeclă + fasole verde
• usturoi + căpşuni

Tabelul de mai jos conţine informaţiile despre efectele reciproce a legumelor marcajele având următoarele semnificaţii: 0=nu afectează, + = avantajează, - =efecte negative.

Culturile succesive

Pe lângă efectele directe mai trebuie să ţinem cont şi de utilizarea efectivă a terenului disponibil. Un exemplu concret ar fi completarea locurilor goale (~75cm) dintre răsadurile de varză de bruxelles cu legume care se maturizează rapid, cum ar fi salata sau ridichile, care pot fi recoltate înainte de a fi acoperite de frunzele varzei.

Mulţi dintre noi avem tendinţa de a semăna tot timpul rânduri complete (cu ideea de folosi întregul conţinut al  ambalajului), ceea ce este cât se poate de greşit. Trebuie să ţinem cont de nevoile şi consumul familiei şi să nu punem mai mult decăt consumăm în timp util! O idee mult mai bună este să semănăm legumele care se consumă proaspete cu pauze de 2-3 săptămâni şi astfel vom avea o succesiune de culturi. O altă posibilitate pentru a obţine acelaşi rezultat este semănarea combinată a soiurilor timpurii, semi-timpurii şi târzii.