Sunt mai multe motive pentru care grădinarii de hobby cu experienţă preferă să planteze toamna. Fie că vorbim de pomi fructiferi, legume sau de grădina cu flori, majoritatea lucrărilor importante din grădină se realizează în anotimpul ploios. Acum poţi afla de ce se face acest lucru.

             Se recomanda să plantezi toamna din mai multe motive. Căldura mare, arşiţa soarelui, irigarea costisitoare, toate sunt factori de risc în privinţa dezvoltării plantelor. Aceste riscuri se pot evita toamna. Plantaţiile efectuate odată cu terminarea verii se vor dezvolta până în primăvară. Cele care sunt sensibile la ger, e indicat să le plantaţi la începutul primăverii.
              La cumpărarea puieţilor fiţi atenţi să existe calificativul pentru aceştia. Despre acest calificativ există informaţii pe panglica colorată legată pe puieţi. Toamna puteţi cumpăra două tipuri de puieţi:

• cei tradiţionali cu rădacinile libere,
• şi cei cu balot de pământ pe rădăcini, evident mai scumpi.

             Puieţii cu rădăcinile libere, plantaţi toamna, se prind fără probleme, dar cine vrea să fie sigur, poate alege puieţi cu pământ. Probabil că vor rămâne câteva frunze pe puiet, acestea vor fi îndepărtate cât mai repede posibil.

Plantarea unui pom

            Rădăcinile puieţilor fără pământ le lăsăm pe cât posibil intacte. Excepţie se face când, eventual, rădăcinile au crescut foarte mari şi neuniform, sau la scoaterea din pământ au fost rănite.

Mărimea contează

    Precum casele, aşa şi pomii şi arbuştii au nevoie de o bază. Acest lucru însemnând pentru puieţi groapa de plantaţie. Alegerea mărimii gropii de plantaţie depinde de mărimea viitorului pom. La pomii şi arbuştii de statură mai mică este de ajuns o groapă de 40 cm adâncime şi tot atât de largă. Dar la un pom fructifer sau un arbust de ornament mai mare este nevoie de o groapă de 1 m adâncime şi tot atât de lată, pentru o dezvoltare sănătoasă. O groapă mai mare este indicată şi atunci când pământul este argilos.      Argila poate avea efect de stopare a apei pe pereţii groapei, astfel încât surplusul de apă rezultată din irigaţie nu se poate evacua, planta distrugându-se.

La scoaterea pământului se recomandă ca stratul de sus să fie aşezat pe o parte, iar stratul de jos să fie aşezat pe cealaltă parte a gropii. Pe fundul gropii puneţi îngrăşământ natural. Dacă aţi reuşit să săpaţi groapa de mărimea corespunzătoare plantei alese, puteţi începe plantarea.

Plantele cu tulpină de lemn se vor planta la adâncimea la care au fost puse în pepinieră. Astfel locul bine vizibil de altoire a plantei va fi la 10 cm de sol. Adâncimea exactă o puteţi măsura cu lăţimea aşezată orizontal pe groapă.
La scoaterea pământului, partea de sus o aşezaţi pe o parte, iar partea de jos pe partea cealaltă a gropii. După ce aţi aşezat atent puietul, adăugaţi pământul scos din partea de sus a gropii. Partea scoasă de jos se va pune apoi numai la final, atât cât să acopere în grosime de 20 cm.
Înălţimea plantaţiei o putem măsura cu leaţa aşezată pe lăţime deasupra gropii.
Un par aşezat lângă puiet îl va menţine stabil la un vânt puternic. Cu o irigare profundă, granulele de pământ se vor strecura între rădăcini, astfel ele nu se vor usca.

Sprijinire şi irigare

În locuri destinse, neferite, este indicat să puneţi câte un par la fiecare puiet până la o înrădăcinare completă. Parul se va înfige puţin oblic pentru a nu răni rădăcinile puietului.
La acoperirea gropii, pământul se va presa continuu, fără a răni rădăcinile. Pe marginea gropii, sub formă de cerc, adunaţi pământ de câteva centimetri. Această formă aşa-zisă de farfurie va ajuta ca apa provenită din irigare să ajungă într-adevăr la rădăcini. Legaţi puietul de par printr-un nod sub formă de opt. Prin acest mod parul nu va răni puietul.
O irigare profundă deserveşte nu doar necesitatea de apă a puietului. În acelaşi timp, ajută ca granulele de pământ să ajungă la rădăcini, care se întind mai uşor în solul din apropiere. Procesul de tundere a puietului, pentru a-i da o formă, nu trebuie să se efectueze neapăra toamna, ci mai degrabă aşteptaţi primăvara.

Când se plantează pomii şi arbuştii fructiferi?

• Măr: Toamna, eventual primavara timpurie
• Scoruş: Toamna
• Gutui: Primăvara timpurie, eventual toamna
• Soc: Toamna
• Cireş: Primăvara timpurie, eventual toamna
• Prun japonez: Primăvara timpurie, eventual toamna
• Cais: Primăvara timpurie, eventual toamna
• Păr: Toamna eventula primăvara timpurie
• Zmeur: Toamna
• Migdal: Primăvara timpurie, eventual toamna
• Vişin: Toamna eventual primăvara timpurie
• Alun: Toamna eventual primăvara timpurie
• Piersic: Primăvara timpurie, eventual toamna
• Coacăz: Toamna
• Căpşun: Primăvara sfârşitul verii
• Prun: Toamna eventual primăvara timpurie

Sper ca sfaturile sa va ajute ,si atunci "Spor la plantat"!