marți, 7 octombrie 2014

salvia mov

Violetul este o culoare pretentioasa intr-o gradina de flori, insa cu toate acestea, un aranjament cu mai multe nuante de mov are un efect spectaculos si creaza o atmosfera deosebita.
Dintre cele mai cunoscute plante floricole violete din gradina amintim: Weigela (Weigela florida), Micsandra(Erysimum), Saxifraga (Saxifraga oppositifolia), Dracila (Berberis gagnepainii), Norocel (Sedum telephium), Vinetica(Ajuga reptans), Scumpia (Catinus coggyria), Hebe, Salvia Mov (Salvia Officinalis - Purpurascens).
652x450 021407-salvieSalvia mov este o planta erbacee perena ce trebuie transplantata odata la 3 ani. Frunzisul tanar este gri mov deschis, contrastand cu florile de un albastru – violet intens. Planta creste pana la 60 cm inaltime
In general, prefera soarele. Infloreste in mijlocul verii. Ar putea inflori in primul an depinzand de marime si loc. Salvia officinalis obisnuita este excelenta pentru a fi folosita ca si condiment si nu este pretentioasa in gradina. Frunzele de salvie sunt un condiment popular pentru fripturi. Ele pot fi folosite atat proaspete cat si uscate. Din salvie se face de asemenea un ceai bun. Frunzele si ramurile sunt adesea folosite in obiecte de artizanat precum ghirlandele. Plantele de salvie pot fi inmultite prin seminte, butasi de radacina si transplatare. Salvia se simte foarte bine cand creste in ghivece. Daca vreti sa cultivati salvie in interior, va trebui sa-i dati lumina puternica si directa. Putini daunatori ii creeaza probleme, cel mai mare rau este provocat apa in exces, lumina insuficienta si lipsa de toaletare. Recoltarea si toaletarea frecventa ajuta plantele sa se revigoreze. Cand planta este in floarea varstei, este un adaos atractiv atat la gradinile cu ierburi cat si la bordurile ornamentale.

Crizantema este floarea de aur a toamnei. Este stapana de necontestat a gradinilor in sezonul de toamna, detine un loc important in sortimentul florilor cultivate in spatii neprotejate, datorita calitatii ornamentale deosebite si a insusirilor biotehnologice care permit manevrarea mai larga a tehnologiilor de cultura. 
Cunoscuta de Confucius si botezata de marele naturalist Linne "floarea de aur", crizantema are o istorie bogata si incarcata de semnificatii.
In China prezenta ei este semnalata din anul 1500 i.n. Hristos, cand o localitate ii purta numele. A fost cultiva ta ca leguma si ca planta ornamentala. Bucataria chineza foloseste frunzele si lastarii fragezi pentru prepararea salatelor si aromatizarea bucatelor si a ceaiului.
Din secolul VIII, japonezii au remarcat aceasta floare in flora spontana si a devenit subiectul unei sarbatori traditionale. In esenta crizantema este simbolul vechiului YAMATO (denumirea veche a Japoniei).
Ea a fost adusa in 1608 in Europa de catre olandezi, sub numele de Matricaria japonica, dar nu s-a aptat si a disparut repede.
Francezii o importa in 1789 din China, a devenit  mai rustica si a supravietuit. Peste o suta de ani s-a creat Societatea Crizantemistilor Francezi. In 1891 are loc prima expozitie internationala la Orleans, oras cu reputatie internationala in domeniul crizantemelor.
Crizantema a devenit astazi un loc important in sortimentul floricol pe plan mondial.
Daca soiurile chinezesti rezista si sub cerul liber toamna pana iarna tarziu, soiurile japoneze trebuiesc protejate. Astfel s-au dezvoltat o serie de noi tehnici cu privire la inmultirea, dirijarea plantelor, la asigurarea factorilor de mediu.
Astazi, putine sunt florile care egaleaza frumusetea crizantemei, dar si mai putine cele care o depasesc. In Romania prezenta ei este semnalizata in anul 1750 sub numele de "margareta de toamna".
Cultura crizantemei a inregistrat progrese mari in ultima perioada, suprafetele ocupate fiind semnificative: 600 ha Olanda; 600 ha Columbia; 200 ha Anglia; 100 ha Franta.
Crizantema cultivata astazi este un hibrid complex Chrysanthemum x hortorum, care atunci cand este inmultita prin seminte segrega in multe si diverse forme ale florii. Iar "Chrysanthemum Indicum" au devenit foarte populari in Europa.
crizantemaConditii de ingrijire
Lumina: Sunt plante ce iubesc lumina, ce traiesc pe terase sau in gradina, la lumina multa, dar fara soare direct. Pentru o crestere echilibrata, se recomanda rasucirea periodica cu 90 de grade a ghiveciului.
Temperatura: Crizantema in ghiveci traieste confortabil pe terase acoperite, descoperite sau scoasa din ghiveci si plantata direct in gradina. Se simte bine la temperaturi racoroase, de 5-10 grade Celsius.
Umiditate: Umiditatea atmosferica medie sau ridicata este propice dezvoltarii bune a crizantemei. Este necesar sa fie amplasata intr-un spatiu bine aerisit, dar ferita de curenti puternici de aer.
Sol si udare: Este recomandat un substrat bine drenat, nisipos, dar cu un continut bogat de substante organice, care sa retina suficienta umiditate. Se uda des, se mentine pamantul permanent umed, dar nu ud. Se fertilizeaza saptamanal in perioada de inflorire, cu o dilutie slaba de stimulent de inflorire. Pentru evitarea putrezirii in ghiveci, nu se recomanda udarea in exces sau stagnarea apei in farfurioara.
Inmultire: Se inmulteste relativ usor prin butasi care se planteaza primavara.
Conditii speciale: Pentru obtinerea de forme deosebite, se recomanda tunderea periodica pentru ajustarea formei si indepartarea florilor trecute, iar toamna tarziu se recomanda o tundere relativ severa. In conditii bune se pastreaza si anul urmator.
Se poate dirija cresterea sub forma sferica sau sub forma de bol pe tulpina.
Crizantema este sensibila la atacul paduchilor de frunze, de aceea se va examina periodic si se va interveni cu produse fitosanitare la primele semne ale aparitiei daunatorilor.
Crizantema impodobeste cu succes o terasa de toamna sau un balcon, fiind decorativa pana la inceputul iernii. Este si o planta-simbol care, in religia catolica, se utilizeaza toamna pentru impodobirea mormintelor celor dragi.

In alegerea bulbilor de toamna, este necesar sa tinem cont de o serie de aspecte. Pentru a ne asigura ce vom avea flori cat mai mari si frumoase in primavara, vom verifica initial tesutul bulbilor. Acesta trebuie sa fie ferm, tare, fara parti moi sau mucegaite. De asemenea, suprafata bulbilor trebuie sa fie cat mai neteda. 

Bulbii, adusi in tara in perioada calduroasa (august - inceput de septembrie) au un risc deosebit de a incolti. Nu se vor cumpara bulbi incoltiti.

Marimea bulbului conteaza! Asadar, ofertele cu bulbi de toamna foarte ieftini, de dimensiune mica, vor avea ca rezultat obtinerea unui procent redus de inflorire, cu flori mici. Este de preferat alegerea bulbilor cat mai mari, pentru o inflorire abundenta si o dimensiune mare a florilor. 


Plantarea bulbilor de lalele

Lalelele fac parte din familia geofitelor. Este o planta care, in conditii de viata nefavorabile, supravietuieste in pamant prin organele subterane, fiind practic o planta perena. 

Bulbii de lalele sunt bulbi de toamna, si se preteaza a fi plantati in gradina in intervalul septembrie – noiembrie, chiar si in decembrie. Principala conditie este ca pamantul sa nu fie inghetat. 

Laleaua se planteaza in zone insorite sau partial umbrite, in gropi adanci de 10-12 cm, unde bulbul se aseaza cu discul in jos. Se recomanda ca fixarea bulbului sa se realizeze intr-un strat de 2-3 centimetrii de pamant maruntit la baza gropii. In gradinile familiale, distantele intre bulbi se recomanda a fi intre 10-20 centimetrii. 

In functie de grupele din care fac parte, lalelele vor inflori in intervalul martie - mai. Printre principalele grupe de lalele amintim: Darwin Hibrid, Simple timpurii si simple tarzii, Duble timpurii si duble tarzii, Greigii, Parrot (Papagal), Fringed(simple si duble), Triumph si lalelele botanice. 

O atentie deosebita se va acorda gradinilor unde sunt frecvent semnalate urme ale rozatoarelor. Acestea consuma cu placere bulbii de lalele. Bulbii pot fi protejati de rozatoare prin plantarea in cosuri. 

Ingrijirea lalelelor este relativ simpla. Florile raman pe toata durata lor de viata pe planta. Se recomanda taierea acestora cand incep sa se decoloreze pentru a evita ca planta sa formeze fruct, ducand astfel energia doar in bulb.

Cand frunzele lalelei sunt uscate este momentul scoaterii bulbului din sol. Acesta se va curata de pamant si se va depozita in spatii aerisite, racoroase, pana in toamna, cand se va replanta in alt loc decat cel initial. 







Plantarea bulbilor de zambile

Zambilele sunt flori ce infloresc primavara devreme, iar denumirea lor vine din grecescul Hyakinthos, insemnand piatra pretioasa, giuvaer. 

Bulbii de zambila se planteaza in gradina, la fel ca si bulbii de lalele, la adancimi de 12-15 centimetrii, distanta dintre plante fiind de minim 10 centimetrii. Bulbii se vor aseza in groapa de plantare cu discul in jos. Adancimea de plantare este influentata mult si de marimea bulbilor. 

La fel ca si in cazul bulbilor de lalele, vom scoate zambilele atunci cand frunzele s-au uscat, vom curata bulbii si ii vom depozita in locuri racoroase, aerisite. 




Bulbi de toamna zambile fondant
Fondant
Bulbi de toamna zambile city of haarlem
City of Haarlem
Bulbi de toamna zambile white pearl
White Pearl
Bulbi de toamna zambile mix zambile
Mix de Zambile - 7 bulbi

 

Plantarea bulbilor de narcise

Narcisa este o planta cu bulbi pereni, tunicate si rezistente la ger. Narcisele infloresc primavara in martie-aprilie, dar sunt si varietati ce isi pot prelungi inflorirea pana in luna mai. 

Narcisa prefera zonele insorite sau partial umbrite si nu suporta solurile grele, cu multa umezeala, unde bulbii pot putrezii. 

Bulbii de narcisa se recomanda a se planta mai devreme decat bulbii de lalele, pentru ca pot forma usor radacini la depozitare. Se va folosi o adancime de plantare de 12-15 centimetrii. 



Bulbi de toamna narcise flower drift
Flower Drift (cu floare batuta)





luni, 7 iulie 2014

Trandafirii pitici sunt un soi hibrid de trandafiri (Rosa hybrid) care pastreaza cele mai multe din calitatile trandafirilor nobili si care se preteaza perfect pentru a sta in gradina, in balcoane, dar si in casa.
Trandafirii pitici (2)
Regula generala pentru trandafirii pitici este aceeia ca trebuie pastrati in ghivece, mai mari sau mai mici pentru ca sunt mult mai delicati si mai pretentiosi decat trandafirii de gradina.

Exista mai multe soiuri de trandafiri pitici, fiecare cu particularitatile lor, dar pentru toti trandafirii pitici regulile de ingrijire sunt in linii mari identice.

Ceea ce variaza de la un soi la altul este culoarea, ritmul de productie a florilor si momentul in care infloresc. Toti trandafirii pitici ajung pana la inaltimi maxime de 50-60 de centimetri si au nevoie de ghivece mai inalte, cu gura larga, neaparat cu gaura pentru scurgerea excesului de apa.

Trandafirii pitici (1)
Este foarte important pentru toti trandafirii pitici ca pamantul din ghiveci sa ramana afanat si aerat. Oricum, este necesar ca pamantul in care stau trandafirii pitici sa fie schimbat o data in fiecare an.
Pamantul trebuie sa fie maruntit bine, sa nu exercite presiune pe radacini, si sa fie amestecat cu putin nisip. Fie ca vor sta in gradina, pe terase, in balcoane sau pe pervazul ferestrelor ghivecele cu trandafiri pitici au nevoie de expunere la soare.

Trandafirii pitici au nevoie de cel putin sase ore de soare in fiecare zi.

Daca ghivecele stau in aer liber acestea primesc soare uniform, dar daca stau doar pe pervazul ferestrelor ghiveciul trebuie rotit o data pe saptamana pentru ca tufa sa creasca egal si sa primeasca lumina cat mai uniform.
Primavara ghivecele cu trandafiri pitici pot fi scoase in aer liber daca temperatura depaseste constat 15 grade Celsius, iar toamna trebuie adusi in casa, cel tarziu la finele lui octombrie, sau chiar mai devreme daca temperatura scade sub 15 grade mai multe zile la rand.
Trandafirii pitici (6)
Trandafirii pitici se uda regulat, astfel incat pamantul din ghiveci sa nu fie niciodata uscat de tot. De obicei se uda atunci cand pamantul este uscat la suprafata. Frunzele nu trebuie udate, pentru ca pot sa putrezeasca. Pentru a proteja radacinile de umezeala, in tavita ghiveciului se aseaza un strat de pietris. Poti pune un strat de pietris si in interiorul ghiveciului. Udarea se face numai cu stropitoarea, iar daca ii pastrezi in gradina, ghivecele trebuie asezate in locuri neaparat luminoase, dar ferite de ploaie.
Trandafirii pitici au nevoie de fertilizare in fiecare vara, cu substante bogate in potasiu, la fiecare doua-trei saptamani in perioada in care au flori si boboci. Se folosesc pentru fertilizare numai solutii lichide, in amestec de 1/4 cu apa. Pentru a stimula inflorirea florile trecute trebuie taiate, la fel si frunzele ingalbenite sau uscate. Tufa se poate tunde primavara sau toamna dupa ce inceteaza productia de flori.
Trandafirii pitici sunt feriti de probleme provocate de daunatori, iar cele mai multe din semnele ca nu le merge bine sunt de regula produse din doua cauze: primesc prea multa apa, care nu se dreneaza bine sau nu au suficient soare. Simpla expunere la soare poate vindeca toate problemele.
In balcoane si terase, trandafirii pitici pot sta in jardiniere impreuna cu alte flori. Sunt foarte toleranti si suporta compania campanulelor, a stanjeneilor si a petuniilor.



                                    

luni, 30 iunie 2014

Livada din balcon sau terasa

Pomii si arbustii fructiferi sunt atractivi cultivati pe terasa, in ghivece mari, iar fructele sunt usor de cules. Varietatile sub forma de bonsai sunt puncte focale daca sunt asezate pe masa de gradina. Puteti sa admirati florile si sa vedeti cum se dezvolta fructele. Alegeti fructe delicioase de cultivat pe terasa.
  • Mar Pitic

    Marul pitic (Malus Domestica 'Red Spur Delicious'), cu toate ca ramane mic, produce fructe mari. Acesti meri pitici pot fi plantati in ghivece mari in curte sau pe balcon. Nu ocupa mult loc. Puteti culege fructele cu gust delicios in octombrie-noiembrie. Pomul se autopolenizeaza.

    Marul pitic poate creste in ghiveci

    Acest mar pitic creste bine in ghiveci. Pomul ocupa putin spatiu, dar aduce beneficii incontestabile. Puneti marul pitic intr-un loc insorit, la adapost. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi columnari pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.
  • Par Pitic

    Parul pitic (Pyrus Communis 'Williams') este un par compact. In ciuda marimii reduse a acestui par pitic, fructele cu pulpa tare si suculenta au marime normala. Parul poate fi crescut si intr-un ghiveci de curte. Perele se coc in septembrie-octombie. Parul pitic se autopolenizeaza.

    Parul pitic poate creste in ghiveci

    Parul pitic creste bine intr-un ghiveci de flori sau intr-o jardiniera. Ocupa putin loc, dar aduce multe beneficii. Puneti parul pitic intr-un loc insorit, la adapost. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi columnari pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.
  • livada in balcon

    Par 'Conference'

    In gradina sau intr-un ghiveci, in curte!

    Parul Conference este un soi foarte cunoscut, pe care vi-l oferim acum in varianta pom-columna (Pyrus Communis). Fructele au aceeasi dimensiune ca intr-un par normal. Fructele au pulpa gustoasa si dulce. Are nevoie de putin spatiu, pentru ca nu are crengi laterale. Este potrivit pentru curtile interioare si pentru jardinierele de pe balcon. Tulpina are aprox. 60 cm inaltime.

    Par columnar in ghiveci

    Parul se poate dezvolta si in ghiveci. Pomul in sine ocupa destul de putin spatiu dar va aduce multe beneficii. Asezati perii in zone insorite. Puteti sa va realizati o mica livada cu pomi fructiferi columnari plantati toti in ghivece, pe terasa sau in curte.
  • livada in balcon

    Piersic Pitic

    Piersicul pitic (Prunus Persica 'Bonanza') este un piersic in miniatura, care produce flori cu un parfum minunat, urmate de fructe proaspete, care pot fi culese vara. Piersicul pitic prefera locurile adapostite si calde din gradina sau din curte. Cresterea si culegerea propriilor dumneavoastra fructe este amuzanta si justifica timpul investit, intrucat fructele crescute acasa sunt foarte hranitoare si gustoase. Nu conteaza daca nu aveti o gradina, intrucat piersicul pitic poate fi crescut in curte sau pe balcon. Se autopolenizeaza.

    Piersicul pitic poate fi crescut intr-un ghiveci.

    Piersicul pitic creste bine intr-un ghiveci sau intr-o jardiniera. Ocupa putin loc si aduce multe beneficii. Plantati piersicul pitic intr-o zona adapostita si insorita. Puteti crea o mini-livada in curtea sau terasa dvs. folosind numai pomi fructiferi columnari plantati in ghivece.
  • livada in balcon

    Nectarin Pitic

    Nectarinul pitic (Prunus Persica Var. Nucipersica) produce fructe cu coaja moale, pulpa auriu-galbuie si o aroma deosebita. Nectarinelor le place soarele si cu cat vor fi lasate mai mult sa se coaca, cu atat vor fi mai dulci si mai delicioase. Pomul miniatural arata foarte bine intr-un ghiveci spatios in curte. Nectarinul pitic se autopolenizeaza. Recoltati in august-septembrie.

    Nectarinul pitic poate fi crescut in ghiveci.

    Nectarinul pitic poate fi crescut in ghiveci sau in jardiniera. Ocupa putin spatiu, dar aduce multe beneficii. Puneti nectarinul intr-un loc insorit si protejat. Va puteti crea propria mini-livada plantand nectarini, piersici, caisi si meri pitici impreuna in curte sau pe terasa.
  • livada in balcon

    Cais Pitic

    Caisul pitic (Prunus Armeniaca) este un pot gratios, care face fructe atat primavara, cat si vara. Primavara, florile sale roz iau ochii, frunzele au o forma frumoasa, iar fructele sunt de asemenea atractive. Cresterea si culegerea propriilor dumneavoastra fructe este amuzanta si justifica pe deplin timpul investit, intrucat fructele crescute acasa sunt foarte hranitoare si gustoase. Nu conteaza daca nu aveti o gradina, intrucat caisul pitic poate fi crescut in curte sau pe balcon. Planta se autopolenizeaza.

    Caisul pitic poate creste in ghiveci.

    Acest cais pitic creste bine intr-un ghiveci. Pomul ocupa putin loc, dar aduce multe beneficii. Plantati caisul pitic intr-o zona adapostita si insorita. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.
  • livada in balcon

    Cires Pitic

    Ciresul pitic (Prunus Avium 'Compact Stella') este un cires bogat in flori, care produce fructe dulci. Imaginati-va doar cum veti culegeti cirese proaspete din gradina sau de pe balcon, intrucat ciresul pitic poate fi crescut si in ghiveci. Ciresul pitic face cirese rosii delicioase care pot fi culese in iulie si august. Cresterea si culegerea propriilor dumneavoastra fructe este amuzanta si justifica timpul investit, intrucat fructele crescute acasa sunt foarte hranitoare si gustoase. Se autopolenizeaza.

    Ciresul pitic poate creste in ghiveci.

    Ciresul pitic creste bine intr-un ghiveci sau intr-o jardiniera, ocupa putin loc, dar aduce multe beneficii. Plantati ciresul pitic intr-o zona adapostita si insorita. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi columnari pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.

4 pomi fructiferi usor de crescut in ghivece

  
 

Iti aduci aminte cum era pe vremea copilariei, cand abia asteptai sa mergi la bunici si sa dai iama in fructele din livada cu pomi fructiferi? Tanjesti dupa o gradina in care sa iti sadesti cativa pomi care sa dea rod bogat, dar nu poti face acest lucru din diverse motive, cum ar fi lipsa spatiului? Ei bine, de acum nu vei mai avea niciun motiv sa spui ca nu poti creste pomi fructiferi, deoarece exista o metoda simpla care rezolva inconvenientul. Este vorba despre cresterea pomilor fructiferi in ghivece.
Ghivecele nu ocupa un spatiu exagerat de mare. In plus, au un avantaj major fata de pomii cultivati direct in solul din gradina: poti muta ghivecele unde vrei tu.
Nu te poti asepta sa cultivi intr-un ghiveci, fie el si unul foarte spatios, un pom fructifer de marimea unuia obisnuit. Pentru ghivece, ai nevoie de un pom fructifer de soi pitic. Cel mai simplu mod prin care poti achizitiona un puiet este sa mergi la un magazin de bricolaj sau la o pepiniera.


Ce soiuri de pomi poti cultiva in ghivece

In principiu, in ghivece poti cultiva aproape orice soi de pom fructifer vrei, de la cele traditionale, pana la cele exotice.
Marul
Marul este de departe unul dintre cei mai indragiti pomi fructiferi de ghiveci. Daca vrei si tu mere zemoase din propria cultura, planteaza pomii intr-un sol bine drenat. Merii au nevoie de multa lumina si caldura, deci este indicat sa le asiguri un loc pe balcon sau pe terasa.
Curmalul
Curmalul este un pom fructifer care se dezvolta excelent in ghiveci. Este mare amator de caldura, ceea ce inseama ca ii va prii sa fie tinut in interior, langa fereastra. Iarna chiar este indicat sa tii ghiveciul in casa. Vara, datorita temperaturilor ridicate, poti scoate ghiveciul pe balcon, pe terasa sau chiar in curte.
Prunul
Daca iti doresti sa cresti un prun in ghiveci, este bine sa stii ca doar speciile autogame se dezolta bine in acest mediu. Anual, este bine sa tai prunii si sa le cureti coroana de crengi uscate. Cu cat este mai umbros, cu atat se dezvolta mai greu si este predispus la boli.
Visinul
La fel ca in cazul prunului, si pentru cultivarea visinului in ghiveci este bine sa alegi soiuri autogame. Acest pom fructifer produce fructe pe crengute de un an, de aceea, toamna, este indicat sa tai crengile trecute. In acest fel, incurajezi aparitia unor ramuri noi, mai bogate.
Alaturi de aceste soiuri de pomi fructiferi, in ghivece mai poti creste si lamai, portocal, piersic, cais, nectarin si smochin.


Cum ingrijesti un pom fructifer in ghiveci

Conform specialistilor, ingrijirea unui pom fructifer in ghiveci este mai simpla decat ingrijirea unui pom obisnuit, plantat in solul din gradina. Acest lucru este posibil deoarece pomul din ghiveci este ferit de multi daunatori si de boli.
Daca se intampla sa ti se imbolnaveasca un pom, trebuie sa iei in calcul, in primul rand, o greseala a ta.
Pomii fructiferi in ghivece se imbolnavesc daca sunt udati excesiv sau prea rar, iar cresterea lor este mult ingreunata daca nu le asiguri conditii optime: lumina multa, caldura, apa, sol hranitor, fertilizare din cand in cand si taieri.

 

vineri, 6 iunie 2014

Alte retete si sfaturi despre ardeiul gras,kapia ,gogosar etc.

Boli ale ardeiului de care trebuie sa tinem cont in aceasta primavara

boli-ale-ardeiului-de-care-trebuie-sa-tinem-cont-in-aceasta-primavara

Phyllosticta capsici - Patarea alba a frunzelor
Atacul se manifesta pe frunze, sub forma unor pete albicioase, oval-alungite, colturoase sau neregulate, bine delimitate de o dunga subtire, brun-negricioase. Petele sunt vizibile pe ambele fete ale limbului si au diametrul cuprins intre 1-5 mm; ele pot fi izolate sau confluente. In dreptul petelor se observa punctisoare negricioase, ce reprezinta picnidiile ciupercii. Intr-o faza mai avansata a bolii tesuturile atacate se desprind si cad, frunzele ramanand sfasiate.

Xanthomonas campestris - Patarea bacteriana a ardeilor
Ataca foarte des si culturile de tomate. Un atac usor al acestei bacterii determina aparitia unor pete necrotice proeminente pe frunze, iar un atac sever poate cauza caderea frunzelor si aparitia acestor pete inclusiv pe tulpina si pe fructe. Ca in cazul marii majoritati a atacurilor bacteriene, aceasta boala este greu de combatut in perioadele cu ploi frecvente si cu umiditate relativa a aerului ridicata. Bacteria se poate extinde de la o planta bolnava la una sanatoasa prin stropii de apa sau prin contactul dintre o planta sanatoasa si una bolnava.

Ascochyta capsici - Patarea cenusie a frunzelor
Aceasta ciuperca ataca frunzele de ardei, pe care produce pete circulare, ovale sau neregulate, de 1-12 mm diametru, de culoare cenusie-galbuie. Petele sunt marginita de o dunga fina, de culoare bruna si prezinta la suprafata punctisoare mici, negricioase, care sunt picnidiile ciupercii. Pe masura ce boala evolueaza, tesuturile din dreptul petelor se sfasie si cad, frunzele ramanand ciuruite. Ele contin numerosipicnispori alungiti, bicelulari, incolori, de 8-11x3-3,8 μ.

Alternaria capsici-anuui - Innegrirea fructelor
Pe fructele de ardei, inmuiate ca urmare a oscilatiilor de umiditate, se dezvolta un mudegai brun-negricios, actifelat, format din conidioforii si conidiile ciupercii. Pe vreme umeda acest mucegai se intinde cu repeziciune cuprinzand adesea intreg fructul.

Nicotiana virus 1 - Mozaicul
Aceasta viroza se intalneste frecvent atat la pantele din camp, cat si la cele din sera. Atacul se manifesta diferit in functie de conditii. Astfel, la plantele crescute in sere, in lunile de iarna, se observa ala inceput aparitia in lungul tulpinilor, a unor pete necrotice, sub form de linii, brune-cenusii. Aceste pete se extind si pe lastari si pe petiolul frunzelor si chiar pe pedunculul florilor sau pe fructe, ducand la vestejirea si uscarea partilor atacate. Plantele partial atacate, care continua sa se dezvolte, vor prezenta mai tarziu pe frunze numai simptome de mozaic, format din alternarea unor pete de culoare verde-inchisa sau galbuie, cu portiuni de culoare normala. Uneori se observa tendinta de a se forma pete mai mult sau mai putin inelare. La culturile din camp se intalneste numai forma de mozaic.

Lycopersicum virus 5 - Stolburul
Primele simptome de stolbur apar pe la mijlocul lunii iunie si se manifesta printr-o ingalbenire evidenta a frunzelor, incepand ceu cele de la varful tulpinii. Marginile acestor frunze se rasucesc in sus, limbul luand astfel forma de lingurita. Cu timpul toate frunzele se ingalbenesc, se ofilesc, se usuca si cad, incepand de jos in sus, majoritatea plantelor ramanand complet desfrunzite.

In general, plantele atacate de stolbur sunt mai mici, prezentand o scurtare a internodiilor tulpinii. Florile nu prezinta modificari, insa nu leaga. Fructele care erau deja formate in momentul contaminarii, isi pierd teugescenta si se zbarcesc.

Curcumis virus 1 - Indesirea si piticirea ardeiului
Primele simptome ale acestei viroze apar pe frunzele de la mijlocul tufei, sub forma unr pete mari, inelare, clorotice, de cca. 1 cm diametru. Intr-un stadiu mai avansat al bolii, pe fondul inelelor clorotice se formeaza 2-4 inele concentrice, adesea discotinui, de culoare bruna. In cazuri mai rare, pe frunzele infectate, in loc de pete inelare apar zone mari clorotice, la extremitatea carora mai tarziu se formeaza borduri necrotice, de culoare bruna. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie, cand frunzele pe care au aparut simptomele primare se ingalbenesc, petele inelare nu mai sunt clorotice, ci au culoarea verde.

Pe frunzele care se formeaza dupa ce a avut loc infectia, atacul se manifesta prin aparitia unor pete difuze, de culoare verde deschisa, care alternand cu portiuni de un verde mai inchis, dau limbului un aspect mozaicat. Simptomul de mozaicare a frunzelor se observa foarte usor la inceputul verii si mai spre toamna. Simptomele cele mai caracteristice ale acestei viroze se refera insa la aspectul general al plantelor bolnave. Acestea raman mici, atingand, in cazul infectiilor timpurii abia 20-40% din inaltimea plantelor sanatoase. In multe cazuri, plantele bolnave formeaza lastari cu internodii scurte, ceea ce duce la o ingramadire a frunzelor si la o indesire a tufelor.

In cazul infectiilor timpurii, boala se manifesta numai prin piticirea si indesirea tufelor, a caror frunze sunt deformate si mozaicate, fara pete inelare.

Cu ce facem tratamentele fitosanitare la ardei


Fungicid Ortiva 250 SC
Combate fainarea (Leveillula taurica) si putregaiul negru al fructelor (Alternaria capsici annuui). Se aplica preventiv in partea a doua a vegetatiei, in perioada formarii fructelor, in doza de (0,75 l/ha).

Ortiva 250 SC este un fungicid polivalent cu spectru larg de combatere a bolilor la legume. Produsul actioneaza in ciclul de dezvoltare a agentilor patogeni, in principal asupra germinarii si mobilitatii sporilor. O mare parte din substanta activa patrunde in frunza si se misca translaminar, avand ulterior si o redistribuire uniforma a produsului in intreaga frunza. Restul de substanta formeaza un rezervor la suprafata frunzei, care se reactiveaza in conditii de umiditate.

Ortiva 250 SC are un efect vitalizant asupra plantelor, frunzele avand o capacitate de asimilare mai buna. De asemenea, are influenta pozitivaa asupra perioadei de pastrare a legumelor.

Se recomanda aplicarea preventiva. Daca bolile s-au instalat deja, nu se recomanda utilizarea produsului (activitate curativa redusa). Se va evita aplicarea produsului atunci cand temperatura aerului si/sau umiditatea relativa sunt foarte ridicate (se va acorda atentie in mod deosebit in spatiile protejate).

Pe parcursul unui sezon, numarul de tratamente cu Ortiva 250 SC nu va depasi 30% din numarul total de tratamente, dar nu mai mult de 3 tratamente pe sezon. De asemenea, se recomanda a nu se efectua tratamente consecutive cu Ortiva 250 SC, ci in alternanta cu alte produse din grupe chimice diferite (de ex. Ridomil Gold MZ 68 WG, Pergado MZ, Bravo 500 SC).

Fungicid Topas 100 EC
Combate fainarea (Leveillula taurica). Tratamentele se pot aplica la aparitia primelor simptome ale dezvoltarii bolii, in doza de 0,035%. Topas 100 EC este cel mai utilizat fungicid sistemic la nivel mondial, pentru combaterea fainarii la un numar mare de culturi, nu doar la ardei.

Topas 100 EC este absorbit rapid de catre toate partile verzi ale plantei, este transportat sistemic (acropetal) si distribuit translaminar in frunze. Pe langa actiunea preventiva si curativa, Topas 100 EC actioneaza si prin vapori, protejand si zonele care nu au fost atinse de produs.

Intervalul dintre tratamente se adapteaza in functie de conditiile climatice, evolutia bolii si culturii. Pentru combaterea intregului complex de boli, Topas 100 EC se poate amesteca cu Ridomil Gold MZ 68 WG, Pergado MZ, Pergado F, Bravo 500 SC, in functie de cultura.

Se recomanda alternarea fungicidului de produse din alte grupe chimice (de exemplu Thiovit Jet 80 WG, etc.)

Fungicid CHAMPION 50 WP
CHAMPION 50 WP este un fungicid de contact pe baza de cupru folosit in prevenirea si combaterea manei si patarii bacteriene (Xanthomonas) la vita de vie, pomi fructiferi, legume, cartofi. La ardei, se aplica preventiv sau la aparitia primelor simptome de mana sau arsuri bacteriene, in doza de 3 kg/ha.

Prezinta cristale de hidroxid de cupru de dimensiuni foarte mici ceea ce determina o suprafata foliara de acoperire mult mai mare in comparatie cu alte fungicide cuprice. La aceeasi cantitate de substanta activa, numarul ionilor de cupru in contact direct cu suprafata frunzei este mai mare, astfel incat distributia produsului cat si efectul biologic vor fi mai mari. Tratamentul cu CHAMPION 50 WP nu necesita adaugarea de aditivi in solutie deoarece particulele fiind incarcate electrostatic adera foarte bine pe suprafata tratata.

Poate fi aplicat cu orice fel de echipament de stropire si este compatibil inclusiv cu incesticidele organo-fosforice. Nu prezinta restrictii privind intervalul de pauza dinaintea recoltarii.

Fungicid TOPSIN AL 70 PU
Fungicidul TOPSIN AL 70 PU se aplica la avertizare, fiind eficace la ardei impotriva fusariozei. Eficacitatea cea mai buna se obtine cand tratamentele se aplica preventiv, inainte de aparitia sau la aparitia primelor simptome de boala, avandu-se in vedere si recomandarile din tehnologiile specifice pe culturi, referitoare la fazele si momentele obligatorii pentru aplicarea tratamentelor. Se aplica in doza de 10gr/10l apa (0,5l solutie/planta).

TOPSIN AL 70 PU are actiune fungicida, de contact si sistemica, fiind absorbit de plante prin frunze si radacini, avand un foarte bun efect preventiv si curativ fata de un spectru larg de agenti fitopatogeni care provoaca boli ale plantelor cu infectie de suprafata si sistemica.

Timpul de pauza este de 14-18 zile. TOPSIN AL 70 PU se poate aplica impreuna cu alte produse fungicide, insecticide si fertilizanti foliari omologate la culturile respective, cu exceptia produselor alcaline, avand in vedere recomandarile din tehnologiile.