luni, 30 iunie 2014

Livada din balcon sau terasa

Pomii si arbustii fructiferi sunt atractivi cultivati pe terasa, in ghivece mari, iar fructele sunt usor de cules. Varietatile sub forma de bonsai sunt puncte focale daca sunt asezate pe masa de gradina. Puteti sa admirati florile si sa vedeti cum se dezvolta fructele. Alegeti fructe delicioase de cultivat pe terasa.
  • Mar Pitic

    Marul pitic (Malus Domestica 'Red Spur Delicious'), cu toate ca ramane mic, produce fructe mari. Acesti meri pitici pot fi plantati in ghivece mari in curte sau pe balcon. Nu ocupa mult loc. Puteti culege fructele cu gust delicios in octombrie-noiembrie. Pomul se autopolenizeaza.

    Marul pitic poate creste in ghiveci

    Acest mar pitic creste bine in ghiveci. Pomul ocupa putin spatiu, dar aduce beneficii incontestabile. Puneti marul pitic intr-un loc insorit, la adapost. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi columnari pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.
  • Par Pitic

    Parul pitic (Pyrus Communis 'Williams') este un par compact. In ciuda marimii reduse a acestui par pitic, fructele cu pulpa tare si suculenta au marime normala. Parul poate fi crescut si intr-un ghiveci de curte. Perele se coc in septembrie-octombie. Parul pitic se autopolenizeaza.

    Parul pitic poate creste in ghiveci

    Parul pitic creste bine intr-un ghiveci de flori sau intr-o jardiniera. Ocupa putin loc, dar aduce multe beneficii. Puneti parul pitic intr-un loc insorit, la adapost. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi columnari pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.
  • livada in balcon

    Par 'Conference'

    In gradina sau intr-un ghiveci, in curte!

    Parul Conference este un soi foarte cunoscut, pe care vi-l oferim acum in varianta pom-columna (Pyrus Communis). Fructele au aceeasi dimensiune ca intr-un par normal. Fructele au pulpa gustoasa si dulce. Are nevoie de putin spatiu, pentru ca nu are crengi laterale. Este potrivit pentru curtile interioare si pentru jardinierele de pe balcon. Tulpina are aprox. 60 cm inaltime.

    Par columnar in ghiveci

    Parul se poate dezvolta si in ghiveci. Pomul in sine ocupa destul de putin spatiu dar va aduce multe beneficii. Asezati perii in zone insorite. Puteti sa va realizati o mica livada cu pomi fructiferi columnari plantati toti in ghivece, pe terasa sau in curte.
  • livada in balcon

    Piersic Pitic

    Piersicul pitic (Prunus Persica 'Bonanza') este un piersic in miniatura, care produce flori cu un parfum minunat, urmate de fructe proaspete, care pot fi culese vara. Piersicul pitic prefera locurile adapostite si calde din gradina sau din curte. Cresterea si culegerea propriilor dumneavoastra fructe este amuzanta si justifica timpul investit, intrucat fructele crescute acasa sunt foarte hranitoare si gustoase. Nu conteaza daca nu aveti o gradina, intrucat piersicul pitic poate fi crescut in curte sau pe balcon. Se autopolenizeaza.

    Piersicul pitic poate fi crescut intr-un ghiveci.

    Piersicul pitic creste bine intr-un ghiveci sau intr-o jardiniera. Ocupa putin loc si aduce multe beneficii. Plantati piersicul pitic intr-o zona adapostita si insorita. Puteti crea o mini-livada in curtea sau terasa dvs. folosind numai pomi fructiferi columnari plantati in ghivece.
  • livada in balcon

    Nectarin Pitic

    Nectarinul pitic (Prunus Persica Var. Nucipersica) produce fructe cu coaja moale, pulpa auriu-galbuie si o aroma deosebita. Nectarinelor le place soarele si cu cat vor fi lasate mai mult sa se coaca, cu atat vor fi mai dulci si mai delicioase. Pomul miniatural arata foarte bine intr-un ghiveci spatios in curte. Nectarinul pitic se autopolenizeaza. Recoltati in august-septembrie.

    Nectarinul pitic poate fi crescut in ghiveci.

    Nectarinul pitic poate fi crescut in ghiveci sau in jardiniera. Ocupa putin spatiu, dar aduce multe beneficii. Puneti nectarinul intr-un loc insorit si protejat. Va puteti crea propria mini-livada plantand nectarini, piersici, caisi si meri pitici impreuna in curte sau pe terasa.
  • livada in balcon

    Cais Pitic

    Caisul pitic (Prunus Armeniaca) este un pot gratios, care face fructe atat primavara, cat si vara. Primavara, florile sale roz iau ochii, frunzele au o forma frumoasa, iar fructele sunt de asemenea atractive. Cresterea si culegerea propriilor dumneavoastra fructe este amuzanta si justifica pe deplin timpul investit, intrucat fructele crescute acasa sunt foarte hranitoare si gustoase. Nu conteaza daca nu aveti o gradina, intrucat caisul pitic poate fi crescut in curte sau pe balcon. Planta se autopolenizeaza.

    Caisul pitic poate creste in ghiveci.

    Acest cais pitic creste bine intr-un ghiveci. Pomul ocupa putin loc, dar aduce multe beneficii. Plantati caisul pitic intr-o zona adapostita si insorita. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.
  • livada in balcon

    Cires Pitic

    Ciresul pitic (Prunus Avium 'Compact Stella') este un cires bogat in flori, care produce fructe dulci. Imaginati-va doar cum veti culegeti cirese proaspete din gradina sau de pe balcon, intrucat ciresul pitic poate fi crescut si in ghiveci. Ciresul pitic face cirese rosii delicioase care pot fi culese in iulie si august. Cresterea si culegerea propriilor dumneavoastra fructe este amuzanta si justifica timpul investit, intrucat fructele crescute acasa sunt foarte hranitoare si gustoase. Se autopolenizeaza.

    Ciresul pitic poate creste in ghiveci.

    Ciresul pitic creste bine intr-un ghiveci sau intr-o jardiniera, ocupa putin loc, dar aduce multe beneficii. Plantati ciresul pitic intr-o zona adapostita si insorita. Puteti obtine o mini-livada de pomi fructiferi columnari pe terasa sau in curtea dvs, toti plantati in ghivece.

4 pomi fructiferi usor de crescut in ghivece

  
 

Iti aduci aminte cum era pe vremea copilariei, cand abia asteptai sa mergi la bunici si sa dai iama in fructele din livada cu pomi fructiferi? Tanjesti dupa o gradina in care sa iti sadesti cativa pomi care sa dea rod bogat, dar nu poti face acest lucru din diverse motive, cum ar fi lipsa spatiului? Ei bine, de acum nu vei mai avea niciun motiv sa spui ca nu poti creste pomi fructiferi, deoarece exista o metoda simpla care rezolva inconvenientul. Este vorba despre cresterea pomilor fructiferi in ghivece.
Ghivecele nu ocupa un spatiu exagerat de mare. In plus, au un avantaj major fata de pomii cultivati direct in solul din gradina: poti muta ghivecele unde vrei tu.
Nu te poti asepta sa cultivi intr-un ghiveci, fie el si unul foarte spatios, un pom fructifer de marimea unuia obisnuit. Pentru ghivece, ai nevoie de un pom fructifer de soi pitic. Cel mai simplu mod prin care poti achizitiona un puiet este sa mergi la un magazin de bricolaj sau la o pepiniera.


Ce soiuri de pomi poti cultiva in ghivece

In principiu, in ghivece poti cultiva aproape orice soi de pom fructifer vrei, de la cele traditionale, pana la cele exotice.
Marul
Marul este de departe unul dintre cei mai indragiti pomi fructiferi de ghiveci. Daca vrei si tu mere zemoase din propria cultura, planteaza pomii intr-un sol bine drenat. Merii au nevoie de multa lumina si caldura, deci este indicat sa le asiguri un loc pe balcon sau pe terasa.
Curmalul
Curmalul este un pom fructifer care se dezvolta excelent in ghiveci. Este mare amator de caldura, ceea ce inseama ca ii va prii sa fie tinut in interior, langa fereastra. Iarna chiar este indicat sa tii ghiveciul in casa. Vara, datorita temperaturilor ridicate, poti scoate ghiveciul pe balcon, pe terasa sau chiar in curte.
Prunul
Daca iti doresti sa cresti un prun in ghiveci, este bine sa stii ca doar speciile autogame se dezolta bine in acest mediu. Anual, este bine sa tai prunii si sa le cureti coroana de crengi uscate. Cu cat este mai umbros, cu atat se dezvolta mai greu si este predispus la boli.
Visinul
La fel ca in cazul prunului, si pentru cultivarea visinului in ghiveci este bine sa alegi soiuri autogame. Acest pom fructifer produce fructe pe crengute de un an, de aceea, toamna, este indicat sa tai crengile trecute. In acest fel, incurajezi aparitia unor ramuri noi, mai bogate.
Alaturi de aceste soiuri de pomi fructiferi, in ghivece mai poti creste si lamai, portocal, piersic, cais, nectarin si smochin.


Cum ingrijesti un pom fructifer in ghiveci

Conform specialistilor, ingrijirea unui pom fructifer in ghiveci este mai simpla decat ingrijirea unui pom obisnuit, plantat in solul din gradina. Acest lucru este posibil deoarece pomul din ghiveci este ferit de multi daunatori si de boli.
Daca se intampla sa ti se imbolnaveasca un pom, trebuie sa iei in calcul, in primul rand, o greseala a ta.
Pomii fructiferi in ghivece se imbolnavesc daca sunt udati excesiv sau prea rar, iar cresterea lor este mult ingreunata daca nu le asiguri conditii optime: lumina multa, caldura, apa, sol hranitor, fertilizare din cand in cand si taieri.

 

vineri, 6 iunie 2014

Alte retete si sfaturi despre ardeiul gras,kapia ,gogosar etc.

Boli ale ardeiului de care trebuie sa tinem cont in aceasta primavara

boli-ale-ardeiului-de-care-trebuie-sa-tinem-cont-in-aceasta-primavara

Phyllosticta capsici - Patarea alba a frunzelor
Atacul se manifesta pe frunze, sub forma unor pete albicioase, oval-alungite, colturoase sau neregulate, bine delimitate de o dunga subtire, brun-negricioase. Petele sunt vizibile pe ambele fete ale limbului si au diametrul cuprins intre 1-5 mm; ele pot fi izolate sau confluente. In dreptul petelor se observa punctisoare negricioase, ce reprezinta picnidiile ciupercii. Intr-o faza mai avansata a bolii tesuturile atacate se desprind si cad, frunzele ramanand sfasiate.

Xanthomonas campestris - Patarea bacteriana a ardeilor
Ataca foarte des si culturile de tomate. Un atac usor al acestei bacterii determina aparitia unor pete necrotice proeminente pe frunze, iar un atac sever poate cauza caderea frunzelor si aparitia acestor pete inclusiv pe tulpina si pe fructe. Ca in cazul marii majoritati a atacurilor bacteriene, aceasta boala este greu de combatut in perioadele cu ploi frecvente si cu umiditate relativa a aerului ridicata. Bacteria se poate extinde de la o planta bolnava la una sanatoasa prin stropii de apa sau prin contactul dintre o planta sanatoasa si una bolnava.

Ascochyta capsici - Patarea cenusie a frunzelor
Aceasta ciuperca ataca frunzele de ardei, pe care produce pete circulare, ovale sau neregulate, de 1-12 mm diametru, de culoare cenusie-galbuie. Petele sunt marginita de o dunga fina, de culoare bruna si prezinta la suprafata punctisoare mici, negricioase, care sunt picnidiile ciupercii. Pe masura ce boala evolueaza, tesuturile din dreptul petelor se sfasie si cad, frunzele ramanand ciuruite. Ele contin numerosipicnispori alungiti, bicelulari, incolori, de 8-11x3-3,8 μ.

Alternaria capsici-anuui - Innegrirea fructelor
Pe fructele de ardei, inmuiate ca urmare a oscilatiilor de umiditate, se dezvolta un mudegai brun-negricios, actifelat, format din conidioforii si conidiile ciupercii. Pe vreme umeda acest mucegai se intinde cu repeziciune cuprinzand adesea intreg fructul.

Nicotiana virus 1 - Mozaicul
Aceasta viroza se intalneste frecvent atat la pantele din camp, cat si la cele din sera. Atacul se manifesta diferit in functie de conditii. Astfel, la plantele crescute in sere, in lunile de iarna, se observa ala inceput aparitia in lungul tulpinilor, a unor pete necrotice, sub form de linii, brune-cenusii. Aceste pete se extind si pe lastari si pe petiolul frunzelor si chiar pe pedunculul florilor sau pe fructe, ducand la vestejirea si uscarea partilor atacate. Plantele partial atacate, care continua sa se dezvolte, vor prezenta mai tarziu pe frunze numai simptome de mozaic, format din alternarea unor pete de culoare verde-inchisa sau galbuie, cu portiuni de culoare normala. Uneori se observa tendinta de a se forma pete mai mult sau mai putin inelare. La culturile din camp se intalneste numai forma de mozaic.

Lycopersicum virus 5 - Stolburul
Primele simptome de stolbur apar pe la mijlocul lunii iunie si se manifesta printr-o ingalbenire evidenta a frunzelor, incepand ceu cele de la varful tulpinii. Marginile acestor frunze se rasucesc in sus, limbul luand astfel forma de lingurita. Cu timpul toate frunzele se ingalbenesc, se ofilesc, se usuca si cad, incepand de jos in sus, majoritatea plantelor ramanand complet desfrunzite.

In general, plantele atacate de stolbur sunt mai mici, prezentand o scurtare a internodiilor tulpinii. Florile nu prezinta modificari, insa nu leaga. Fructele care erau deja formate in momentul contaminarii, isi pierd teugescenta si se zbarcesc.

Curcumis virus 1 - Indesirea si piticirea ardeiului
Primele simptome ale acestei viroze apar pe frunzele de la mijlocul tufei, sub forma unr pete mari, inelare, clorotice, de cca. 1 cm diametru. Intr-un stadiu mai avansat al bolii, pe fondul inelelor clorotice se formeaza 2-4 inele concentrice, adesea discotinui, de culoare bruna. In cazuri mai rare, pe frunzele infectate, in loc de pete inelare apar zone mari clorotice, la extremitatea carora mai tarziu se formeaza borduri necrotice, de culoare bruna. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie, cand frunzele pe care au aparut simptomele primare se ingalbenesc, petele inelare nu mai sunt clorotice, ci au culoarea verde.

Pe frunzele care se formeaza dupa ce a avut loc infectia, atacul se manifesta prin aparitia unor pete difuze, de culoare verde deschisa, care alternand cu portiuni de un verde mai inchis, dau limbului un aspect mozaicat. Simptomul de mozaicare a frunzelor se observa foarte usor la inceputul verii si mai spre toamna. Simptomele cele mai caracteristice ale acestei viroze se refera insa la aspectul general al plantelor bolnave. Acestea raman mici, atingand, in cazul infectiilor timpurii abia 20-40% din inaltimea plantelor sanatoase. In multe cazuri, plantele bolnave formeaza lastari cu internodii scurte, ceea ce duce la o ingramadire a frunzelor si la o indesire a tufelor.

In cazul infectiilor timpurii, boala se manifesta numai prin piticirea si indesirea tufelor, a caror frunze sunt deformate si mozaicate, fara pete inelare.

Cu ce facem tratamentele fitosanitare la ardei


Fungicid Ortiva 250 SC
Combate fainarea (Leveillula taurica) si putregaiul negru al fructelor (Alternaria capsici annuui). Se aplica preventiv in partea a doua a vegetatiei, in perioada formarii fructelor, in doza de (0,75 l/ha).

Ortiva 250 SC este un fungicid polivalent cu spectru larg de combatere a bolilor la legume. Produsul actioneaza in ciclul de dezvoltare a agentilor patogeni, in principal asupra germinarii si mobilitatii sporilor. O mare parte din substanta activa patrunde in frunza si se misca translaminar, avand ulterior si o redistribuire uniforma a produsului in intreaga frunza. Restul de substanta formeaza un rezervor la suprafata frunzei, care se reactiveaza in conditii de umiditate.

Ortiva 250 SC are un efect vitalizant asupra plantelor, frunzele avand o capacitate de asimilare mai buna. De asemenea, are influenta pozitivaa asupra perioadei de pastrare a legumelor.

Se recomanda aplicarea preventiva. Daca bolile s-au instalat deja, nu se recomanda utilizarea produsului (activitate curativa redusa). Se va evita aplicarea produsului atunci cand temperatura aerului si/sau umiditatea relativa sunt foarte ridicate (se va acorda atentie in mod deosebit in spatiile protejate).

Pe parcursul unui sezon, numarul de tratamente cu Ortiva 250 SC nu va depasi 30% din numarul total de tratamente, dar nu mai mult de 3 tratamente pe sezon. De asemenea, se recomanda a nu se efectua tratamente consecutive cu Ortiva 250 SC, ci in alternanta cu alte produse din grupe chimice diferite (de ex. Ridomil Gold MZ 68 WG, Pergado MZ, Bravo 500 SC).

Fungicid Topas 100 EC
Combate fainarea (Leveillula taurica). Tratamentele se pot aplica la aparitia primelor simptome ale dezvoltarii bolii, in doza de 0,035%. Topas 100 EC este cel mai utilizat fungicid sistemic la nivel mondial, pentru combaterea fainarii la un numar mare de culturi, nu doar la ardei.

Topas 100 EC este absorbit rapid de catre toate partile verzi ale plantei, este transportat sistemic (acropetal) si distribuit translaminar in frunze. Pe langa actiunea preventiva si curativa, Topas 100 EC actioneaza si prin vapori, protejand si zonele care nu au fost atinse de produs.

Intervalul dintre tratamente se adapteaza in functie de conditiile climatice, evolutia bolii si culturii. Pentru combaterea intregului complex de boli, Topas 100 EC se poate amesteca cu Ridomil Gold MZ 68 WG, Pergado MZ, Pergado F, Bravo 500 SC, in functie de cultura.

Se recomanda alternarea fungicidului de produse din alte grupe chimice (de exemplu Thiovit Jet 80 WG, etc.)

Fungicid CHAMPION 50 WP
CHAMPION 50 WP este un fungicid de contact pe baza de cupru folosit in prevenirea si combaterea manei si patarii bacteriene (Xanthomonas) la vita de vie, pomi fructiferi, legume, cartofi. La ardei, se aplica preventiv sau la aparitia primelor simptome de mana sau arsuri bacteriene, in doza de 3 kg/ha.

Prezinta cristale de hidroxid de cupru de dimensiuni foarte mici ceea ce determina o suprafata foliara de acoperire mult mai mare in comparatie cu alte fungicide cuprice. La aceeasi cantitate de substanta activa, numarul ionilor de cupru in contact direct cu suprafata frunzei este mai mare, astfel incat distributia produsului cat si efectul biologic vor fi mai mari. Tratamentul cu CHAMPION 50 WP nu necesita adaugarea de aditivi in solutie deoarece particulele fiind incarcate electrostatic adera foarte bine pe suprafata tratata.

Poate fi aplicat cu orice fel de echipament de stropire si este compatibil inclusiv cu incesticidele organo-fosforice. Nu prezinta restrictii privind intervalul de pauza dinaintea recoltarii.

Fungicid TOPSIN AL 70 PU
Fungicidul TOPSIN AL 70 PU se aplica la avertizare, fiind eficace la ardei impotriva fusariozei. Eficacitatea cea mai buna se obtine cand tratamentele se aplica preventiv, inainte de aparitia sau la aparitia primelor simptome de boala, avandu-se in vedere si recomandarile din tehnologiile specifice pe culturi, referitoare la fazele si momentele obligatorii pentru aplicarea tratamentelor. Se aplica in doza de 10gr/10l apa (0,5l solutie/planta).

TOPSIN AL 70 PU are actiune fungicida, de contact si sistemica, fiind absorbit de plante prin frunze si radacini, avand un foarte bun efect preventiv si curativ fata de un spectru larg de agenti fitopatogeni care provoaca boli ale plantelor cu infectie de suprafata si sistemica.

Timpul de pauza este de 14-18 zile. TOPSIN AL 70 PU se poate aplica impreuna cu alte produse fungicide, insecticide si fertilizanti foliari omologate la culturile respective, cu exceptia produselor alcaline, avand in vedere recomandarile din tehnologiile.
Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie populară a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae.
-originar din America Centrală și de Sud, ardeiul a fost răspândit în lume de marinarii spanioli și portughezi.
-Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iuți, grași, lungi (de ex.kapia) și gogosar.
Ardeiul este o plantă pretențioasă la lumina,caldura ,apă și hrană. Pentru a avea o producție mare și de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc și îngrășat cu gunoi de grajd.
Principalele boli sunt:

1.Patarea bacteriana produsa de bacteria Xanthomonas campestris, care ataca foarte des si culturile de tomate.
-la un atac usor bacteria determina aparitia unor pete necrozate pe frunze, iar la un atac sever poate cauza aparitia acestor pete pe fructe si tulpini. Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de seminte sanatoase provenite din surse certificate
-practicarea unui asolament rational al culturilor, nu reveniti pe acelasi sol mai devreme de 1 an
-tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru: Dithane M 45, Zeama bordeleza.
Patarea bacteriana
Patarea bacteriana

2. Fainarea ardeilor produsa de Leveillula taurica.
-boala se manifesta pe culturile din sere, solarii si camp.
-pe partea superioara a frunzelor apar pete de culoare galbuie care se transforma in necroze, iar pe partea inferioara apare un puf alb cenusiu.
-frunzele atacate se rasucesc si cad
Masuri de prevenire si combatere:
-se recomanda cultivarea de soiuri su hibrizi cu rezistenta genetica
-la sfarsitul culturii resturile se stang si se ard
-tratamente chimice cu Thiovit Jet (4 kg/ha), Topas 100 EC (0.5 l/ha)

Fainarea ardeilor
Fainarea ardeilor

3. Ofilirea frunzelor produsa de ciuperca Fusarium oxysporum.
-ataca culturile de ardei din sere, solarii si camp, in perioadele cu precipitatii abundente.
-aparitia bolii este favorizata de temperaturi peste 27-28º C si umidiatate ridicata in sol.
-plantele se ofilesc treptat, iar pe fructe apar pete umede de culoare maro-cenusiu, care se extind pe toata suprafata, fructele ramanand mici.
Masuri de pervenire si combatere:
-dezinfectia chimica sau termica a solului din sere si solarii
-evitarea cresterii umiditatii relative peste 85% din sere si solarii
-folosirea de soiuri si hibrizi rezistenti la fuzarioza
-tratamente chimice cu Topsin, Dithane

4. Mana produsa de Phythophtora infestans.
-boala ataca radacinile, tulpinile, frunzele, florile si fructele.
-primele simptome apar pe frunzele plantelor sub forma unor pete de culoare verde- galbui, care ulterior se brunifica.
-pe fructe apar pete de culoare bruna, umede si moi.
-aparitia manei este favorizata de temperaturi ridicate si umiditate moderata.
Masuri de prevenire si combatere:
-dezinfectia solului prin tratamente chimice
-evitarea irigarii excesive
-tratamente chimice cu Aliette si Previcur.

Mana ardeiului
Mana ardeiului
5. Putrezirea fructelor sau alternarioza produsa de Alternaria solani.
-se manifesta prin aparitia pe fructe a unor pete umede si moi de culoare galben-verzui.
-tesuturile infectate se degradeaza, se brunifica si se adancesc.
-pe suprafata petelor se formeaza un puf de culoare negru-cenusiu.
Masuri de prevenire si combatere:
-adunarea si distrugerea resturilor vegetale
-folosirea de soiuri rezistente
-tratamente chimice cu Polyram DF20.


6. Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea.
-atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente si in camp.
-simptomul cel mai frecvent este ofilirea brusca a tesuturilor suculente, cum sunt tulpinile si frunzele tinere
-pe fructe atacul se manifesta sub forma unor pete de culoare bruna, umede, iar in conditii de umiditate ridicata pe suprafata petelor se dezvolta un puf de culoare cenusie.
Masuri de prevenire si combatere:
-dezinfectia chimica sau termica a solului
-in timpul irigatiei nu se stropesc frunzele cu apa
-tratamente chimice cu Bravo, Folpan, Rovral,Teldor.





8. Caderea si putrezirea plantulelor produsa de Phythium debarianum.
-este una dintre cele mai importante boli ale rasadurilor
-in stadiul de germinare si rasarire a plantelor, pana la stadiul de 2-3 frunze adevarate tesuturile tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc, devin apoase si se descompun.
-aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30º si umiditate peste 90%.
Masuri de prevenire si combatere:
-eliminarea plantelor din cultura si dezinfectarea solului din regiunea respectiva
-evitarea udarii in exces
-tratamente pe durata vegetatiei cu Previcur, Merpan
Principalii daunatori sunt:
1. Musculita alba de sera- tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).
2. Paianjenul(acarianul) rosu – tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa).
3. Paduchele verde – tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Faster 10 CE (2 ml in 6.6 l apa), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa).
1. Musculita alba de sera- tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).
2. Paianjenul(acarianul) rosu – tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa).
3. Paduchele verde – tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Faster 10 CE (2 ml in 6.6 l apa), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa).
4. Paianjenul (acarianul) lat – tratamente cu Nissorun 10 WP (5 gr/12 l apa), Vertimec 1.8 EC (10 m/ 10 l apa), Envidor.

5. Nematodul galicol – tratamente cu Nemathorin 10 G (15 kg/ha).
Musculita alba de sera
Paduchele verde
Paianjenul rosu
Musculita alba de sera
Paduchele verde
Paianjenul rosu

       Anul acesta ne confruntam cu o problema serioasa a culturii de piersic: frunzele sunt extrem de bolnave ,rasucite ,uscate fapt care duce la compromiterea culturii.

Principalele boli ale piersicului si tratamentele care trebuie aplicate sunt:

Principalele boli sunt reprezentate de:

1.Fainarea\

- este produsa de ciuperca Sphaerotheca pannosa. Atacul se manifesta pe ambele fete ale frunzelor, lastarilor  si fructelor. Pe frunzele atacate apare pasla miceliana de culoare alba, moment in care frunzele atacate par cernite cu faina.

Aceste frunze sunt deformate, raman mici, se rasucesc si se usuca de timpuriu.

Atacul pe fructe consta in aparitia unor zone albicioase, pasloase, in dreptul carora tesuturile se brunifica, crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

-ingrasaminte cu fosfor, azot si potasiu
-taierea si arderea lastarilor atacati
-tratamente cu Topsin .

Fainarea piersic
Fainarea piersic
Monilioza
Monilioza

2.Monilioza

- produsa de ciuperca Monilinia laxa. Sunt atacate fructele, florile, frunzele si ramurile tinere in timpul primaverii. Florile de la varful ramurilor tinere in cea mai mare parte se ofilesc, se brunifica si se usuca, dar nu cad.

Frunzele tinere se brunifica, se usuca si sa rasucesc, iar ramurile tinere se usuca incepand de la varf si atarna in jos, simptom cunoscut sub denumirea de ‘vestejirea moniliana’.

Pe fructe boala se manifesta prin putregai brun si mumifiere. Putregaiul brun apare pe vreme calda si ploioasa, pe fructe apar pete brune care se intind si cuprind pulpa intreaga. Pe suprafata fructelor apar sporochiile ciupercii.

Mumifierea apare pe vreme calda si secetoasa, in acest caz fructele se deshidrateaza, se intaresc, devin pietroase si raman atarnate de pomi si in timpul iernii.

Masuri de prevenire si combatere:

-distrugerea prin ardere a lastarilor si fructelor atacate
-tratamente chimice cu Zeama bordeleza,Topsin.

Bouille Bordelaise WDG, Zeama Bordeleza
Bouille Bordelaise WDG, Zeama Pret: 5.64 lei
Topsin 500 SC
Topsin 500

3.Basicarea

- frunzelor de piersic produs de ciuperca Taphrina deformans.

Masuri de prevenire si combatere:

-cultivarea de soiuri rezistente

-tratamente cu Dithane, Topas.

Basicarea frunzelor
Basicarea frunzelor
Principalii daunatori sunt:
1.Molia orientala a fructelor-tratamente cu Decis 2.5 CE
2.Paduchele din San Jose-tratamente cu Decis 2.5 CE, Actara, Fastac.
3.Paduchele testos-tratamente cu Decis 2.5 CE, Mospilan, Actara.
4.Omizi defoliatoare--tratamente cu Calypso, Decis 2.5 CE, Karate Zeon.
5. Viermele merelor-tratamente cu Decis 2.5 CE, Actara, Faster.
Molia orientala
Omizi
Paduchele de san jose
Molia orientala
Omizi
Paduchele din san jose
Paduchele testos
Viermele