marți, 7 octombrie 2014

Iris

Denumire stiintifica: Iris lazica
Denumire populara: Iris lazistan, iris lazica
Familie: Iridaceae
Inaltime: 15 cm
Diametru: 25 cm
Aspect: planta perena, cu rizom
Expunere: partial umbra
Sol: umed, neutru sau alkalin
Temperaturi: rezista pana la -5C

Descriere
Irisii se impart in doua grupuri: irisi cu rizomi si irisi cu bulbi. Iris lazica face parte din primul grup si se imparte la randul sau in trei tipuri: cu barba, fara barba si cu petale crestate. Apartin de grupul de irisi rizomatosi, din grupa Unguiculares.Acestia sunt semnificativ diferiti de ceilalti irisi fara barba prin faptul ca infloresc din toamna pana primavara, cu numai o inflorescenta pe tulpina; in plus, sunt plante perene si dezvolta o masa de rizomi deasupra nivelului solului. Culoareaflorilor variaza de la albastru pana la violet si de la roz-leavantica pana la alb.

Frunzele sunt de un verde deschis, lungi de aproape 30 cm si aranjate in evantai.

Florile, care apar primavara devreme, sunt lipsite de parfum, lungi de 6 - 8 cm, o combinatie de petale albastre cu dungi albe si galbene.

Spre deosebite de irisii din grupa Unguiculares, Iris lazica prefera umbra partiala si pamantul umed. Cel mai bine se dezvolta cand sunt plantate intr-un loc ferit, partial umbrit, de exemplu intr-o gradina cu pietre. Pe perioada rede, rizomii se scort din pamant si se pastreaza intr-un loc racoros, la intumeric.

Ingrijire si cultivare
Pamantul trebuie sa fie umed, neutru sau acid. Cand se planteaza, rizomul trebuie sa fie partial expus, aduca partea de sus sa fie scoasa la suprafata. Se planteaza singur sau in grupuri de cate trei, la o 15-30 cm distanta unul de altul, pentru a lasa destul loc frunzelor sa se intinda.

Se trateaza cu un fertilizator cu putin nitrogen, imediat dupa plantare, apoi vara tarziu, la inceputul toamnei si apoi iar primavara devreme.

Inmultire
Rizomii se scot din pamant si se divid cand sunt in perioada de repaos, sau primavara, caz in care se planteaza imediat.
Semintele se seamana in rasadnite, toamna, in sera sau primavara.

Boli si daunatori
Melcii si limacsii pot fi o problema.

Info
- Iris lazica este originar din nord-estul Turciei si Georgia. Numele "lazica" se refera la faptul ca planta a fost gasita in Lazistan, pe malurile de la Marea Neagra.
- exista in jur de 300 de specii de irisi cu tulpina dreapta, cu rizomi sau bulbi. Numele de "iris" a fost imprumutat de la zeita curcubeului la greci.
- irisii au fost cultivati inca de pe vremea regatului faraonului egiptean Tutmose I, in jurul anilor 1500 iCh. Erau indragiti in principal din cauza florilor deosebite, care apareau primavara si vara. Soiurile cu tulpina inalta pot fi folosite in straturi de flori diferite, iar cele scunde in gradini cu pietre, pe marginile iazurilor sau fantanilor.

LILIUM

Crin
Familia: Liliaceae
Aspect: Ierbos
Perioada de inflorire: Vara
Expunere: Plin soare
Udare: Medie

Crinii au flori de diferite culori: de la alb la galben, la portocaliu, la roz, la rosu, avand petalele indoite sau rasucite si frunzele subtiri. Se deosebesc doua tipuri de Lilium: cele care fac radacini doar de la baza bulbului si cele care -pe langa acestea - radacini care pornesc de la baza unui rizom aflat deasupra bulbului. Au nevoie de soare, dar trebuie feriti de curentii de aer.

Cultivare: dificultate medie. Se poate planta primavara sau toamna. Speciile care au radacini din bulb se planteaza la 10-15 cm adancime, iar celalalte la 25 cm. Aceasta se face prin asezarea unui bulb intr-un compost special alcatuit din humus maruntit, frunze putrezite si nisip fin. Se aseaza un stat de cioburi sau nisip fin la baza vasului in care se planteaza florile. Se uda din abundenta, iar dupa aparitia primilor muguri se adauga un ingrsamant lichid, dar doar jumatate din cantitatea recomndata pe ambalaj.

Reproducere: Se realizeaza prin divizarea tufelor, prin solzi sau seminte. Divizarea tufelor se face in octombrie sau in martie si se planteaza cum s-a vazut mai sus. In cazul radacinilor combinate, bulbii trebuie despartiti la inceputul toamnei, plantati la 4-45 cm adancime, feriti de caldura, in vase de 15 cm. A doua metoda este mai complicata. Solzii se introduc intr-un compost format din nisip si turba numai cu jumatate din lungimea acestuia. Semintele se raspandesc in rasadnite, intr-un compost din nisip fin si turba. Se acopera cu un strat de nisip, se uda putin si se aseaza ntr-un loc racoros.

Pericole: O dozare defectuasa a apei poate duce la deteriorarea starii bulbilor si chiar distrugerea lor. Crinii sunt atacati de coleoptere din genul Criogenas, care pot fi distruse prin insecticide de contact.

Specii si soiuri: Lilium bulbiferum, Lilium candidum, Lilium canadense, Lilium mrtagon, Lilium pardalinum, Lilium pyrenaicum, Lilium specoisum, Lilium tigrinum sau Lilium lancifolium.

Vrei ca, anul viitor, gradina ta sa fie o adevarata oaza de frumusete? Acum este momentul sa te gindesti la florile si pomii ornamentali pe care ti-i doresti. Toamna este cea mai buna perioada a anului pentru a planta, de exemplu, lalele, narcise si zambile, lacramioare sau diverse tipuri de flori bienale, spun specialistii. In lunile care urmeaza, mai precis dupa caderea frunzelor, este momentul pentru a planta trandafiri. Cei care au plantat trandafirii anii trecuti nu trebuie sa uite de musuroirea la baza a tulpinilor. In categoria plantelor bienale care se planteaza toamna, dupa ce au stat in rasaduri peste vara, intra:
- panselutele care infloresc in special in lunile martie-aprilie-mai. Pot inflori si tirziu toamna, dupa ce au fost puse in gradina.
- garoafa turceasca infloreste in a doua parte a primaverii;
- paraluta are florile asemanatoare cu niste crizanteme in miniatura, infloreste din belsug primavara si numai sporadic in perioada verii;
- micsunica are florile placut parfumate, infloreste primavara devreme daca este plantata corespunzator, intr-un loc cu multa lumina si sol usor calcaros;
- clopotelul infloreste la inceputul verii si creste foarte bine in anii cu primaveri lungi si racoroase.
Pentru ca operatiunea de plantare sa aiba succes, specialistii recomanda ca pamintul sa fie udat cu o zi sau doua inainte si bine maruntit. Pamintul se uda din nou dupa ce floarea a fost sadita. Se recomanda ca plantarea sadurilor sa se faca intr-o zi noroasa.

Ingrijirea plantelor la ghiveci

Dupa cumparare este nevoie de o perioada de acomodare de circa doua saptamani, dupa care este necesara replantarea.

Plantele din comert sunt expuse si vandute in ghivece dintr-un material plastic foarte usor, numite “ghivece de transport”; acestea contin un pamant afanat si sarac in substante nutritive care ii ajung plantei doar pentru cateva saptamani; nu este indicata pastrarea pentru o perioada lunga in aceste ghivece.

Noul ghiveci nu trebuie sa fie mult mai mare; acesta se alege in functie de dimensiunile plantei si ale radacinii.

Pamantul pentru flori se gaseste in comert, in diverse sortimente, adaptate din punct de vedere al substantelor nutritive pentru diferite specii de plante. Din acest motiv trebuiesc citite cu atentie instructiunile de pe ambalaj, pentru a va asigura ca oferiti plantei pamantul de care are nevoie.

La replantare, se taie putin radacinile plantei si se inlatura mai ales partile vatamate, daca este cazul.

Pentru asigurarea drenajului apei, pe fundul noului ghiveci se aseaza un strat de pietris sau nisip, peste acestea un strat de 3-4 cm de pamant nou, se aseaza planta in ghiveci, se completeaza cu pamant, in jurul radacinii se preseaza putin pentru un mai bun contact cu pamantul, dupa care se uda.

Planta trebuie asezata intr-un loc cat mai luminos.

Periodic se face fertilizarea cu substante lichide diluate in apa sau cu bastonase ori granule; concentratia este specificata pe ambalajul acestora, perioada dintre fertilizari variind de la o specie la alta.

La orice semn de boala trebuie sa apelati la o fitofarmacie.

Temperatura optima de pastrare a plantelor este de 18 – 20 grade C, pe cat posibil constanta. Este contraindicata amplasarea langa surse de frig sau de caldura excesive.

Apa folosita pentru udarea plantelor trebuie sa fie decantata, iar cantitatea acesteia trebuie sa fie suficienta doar pentru umezirea pamantului; o cantitate excesiva de apa este daunatoare.

salvia mov

Violetul este o culoare pretentioasa intr-o gradina de flori, insa cu toate acestea, un aranjament cu mai multe nuante de mov are un efect spectaculos si creaza o atmosfera deosebita.

Dintre cele mai cunoscute plante floricole violete din gradina amintim: Weigela (Weigela florida), Micsandra(Erysimum), Saxifraga (Saxifraga oppositifolia), Dracila (Berberis gagnepainii), Norocel (Sedum telephium), Vinetica(Ajuga reptans), Scumpia (Catinus coggyria), Hebe, Salvia Mov (Salvia Officinalis - Purpurascens).

Salvia mov este o planta erbacee perena ce trebuie transplantata odata la 3 ani. Frunzisul tanar este gri mov deschis, contrastand cu florile de un albastru – violet intens. Planta creste pana la 60 cm inaltime

In general, prefera soarele. Infloreste in mijlocul verii. Ar putea inflori in primul an depinzand de marime si loc. Salvia officinalis obisnuita este excelenta pentru a fi folosita ca si condiment si nu este pretentioasa in gradina. Frunzele de salvie sunt un condiment popular pentru fripturi. Ele pot fi folosite atat proaspete cat si uscate. Din salvie se face de asemenea un ceai bun. Frunzele si ramurile sunt adesea folosite in obiecte de artizanat precum ghirlandele. Plantele de salvie pot fi inmultite prin seminte, butasi de radacina si transplatare. Salvia se simte foarte bine cand creste in ghivece. Daca vreti sa cultivati salvie in interior, va trebui sa-i dati lumina puternica si directa. Putini daunatori ii creeaza probleme, cel mai mare rau este provocat apa in exces, lumina insuficienta si lipsa de toaletare. Recoltarea si toaletarea frecventa ajuta plantele sa se revigoreze. Cand planta este in floarea varstei, este un adaos atractiv atat la gradinile cu ierburi cat si la bordurile ornamentale.

Crizantema este floarea de aur a toamnei. Este stapana de necontestat a gradinilor in sezonul de toamna, detine un loc important in sortimentul florilor cultivate in spatii neprotejate, datorita calitatii ornamentale deosebite si a insusirilor biotehnologice care permit manevrarea mai larga a tehnologiilor de cultura.

Cunoscuta de Confucius si botezata de marele naturalist Linne "floarea de aur", crizantema are o istorie bogata si incarcata de semnificatii.

In China prezenta ei este semnalata din anul 1500 i.n. Hristos, cand o localitate ii purta numele. A fost cultiva ta ca leguma si ca planta ornamentala. Bucataria chineza foloseste frunzele si lastarii fragezi pentru prepararea salatelor si aromatizarea bucatelor si a ceaiului.

Din secolul VIII, japonezii au remarcat aceasta floare in flora spontana si a devenit subiectul unei sarbatori traditionale. In esenta crizantema este simbolul vechiului YAMATO (denumirea veche a Japoniei).

Ea a fost adusa in 1608 in Europa de catre olandezi, sub numele de Matricaria japonica, dar nu s-a aptat si a disparut repede.

Francezii o importa in 1789 din China, a devenit mai rustica si a supravietuit. Peste o suta de ani s-a creat Societatea Crizantemistilor Francezi. In 1891 are loc prima expozitie internationala la Orleans, oras cu reputatie internationala in domeniul crizantemelor.

Crizantema a devenit astazi un loc important in sortimentul floricol pe plan mondial.

Daca soiurile chinezesti rezista si sub cerul liber toamna pana iarna tarziu, soiurile japoneze trebuiesc protejate. Astfel s-au dezvoltat o serie de noi tehnici cu privire la inmultirea, dirijarea plantelor, la asigurarea factorilor de mediu.

Astazi, putine sunt florile care egaleaza frumusetea crizantemei, dar si mai putine cele care o depasesc. In Romania prezenta ei este semnalizata in anul 1750 sub numele de "margareta de toamna".

Cultura crizantemei a inregistrat progrese mari in ultima perioada, suprafetele ocupate fiind semnificative: 600 ha Olanda; 600 ha Columbia; 200 ha Anglia; 100 ha Franta.

Crizantema cultivata astazi este un hibrid complex Chrysanthemum x hortorum, care atunci cand este inmultita prin seminte segrega in multe si diverse forme ale florii. Iar "Chrysanthemum Indicum" au devenit foarte populari in Europa.

Conditii de ingrijire

Lumina: Sunt plante ce iubesc lumina, ce traiesc pe terase sau in gradina, la lumina multa, dar fara soare direct. Pentru o crestere echilibrata, se recomanda rasucirea periodica cu 90 de grade a ghiveciului.

Temperatura: Crizantema in ghiveci traieste confortabil pe terase acoperite, descoperite sau scoasa din ghiveci si plantata direct in gradina. Se simte bine la temperaturi racoroase, de 5-10 grade Celsius.

Umiditate: Umiditatea atmosferica medie sau ridicata este propice dezvoltarii bune a crizantemei. Este necesar sa fie amplasata intr-un spatiu bine aerisit, dar ferita de curenti puternici de aer.

Sol si udare: Este recomandat un substrat bine drenat, nisipos, dar cu un continut bogat de substante organice, care sa retina suficienta umiditate. Se uda des, se mentine pamantul permanent umed, dar nu ud. Se fertilizeaza saptamanal in perioada de inflorire, cu o dilutie slaba de stimulent de inflorire. Pentru evitarea putrezirii in ghiveci, nu se recomanda udarea in exces sau stagnarea apei in farfurioara.

Inmultire: Se inmulteste relativ usor prin butasi care se planteaza primavara.

Conditii speciale: Pentru obtinerea de forme deosebite, se recomanda tunderea periodica pentru ajustarea formei si indepartarea florilor trecute, iar toamna tarziu se recomanda o tundere relativ severa. In conditii bune se pastreaza si anul urmator.

Se poate dirija cresterea sub forma sferica sau sub forma de bol pe tulpina.

Crizantema este sensibila la atacul paduchilor de frunze, de aceea se va examina periodic si se va interveni cu produse fitosanitare la primele semne ale aparitiei daunatorilor.

Crizantema impodobeste cu succes o terasa de toamna sau un balcon, fiind decorativa pana la inceputul iernii. Este si o planta-simbol care, in religia catolica, se utilizeaza toamna pentru impodobirea mormintelor celor dragi.

In alegerea bulbilor de toamna, este necesar sa tinem cont de o serie de aspecte. Pentru a ne asigura ce vom avea flori cat mai mari si frumoase in primavara, vom verifica initial tesutul bulbilor. Acesta trebuie sa fie ferm, tare, fara parti moi sau mucegaite. De asemenea, suprafata bulbilor trebuie sa fie cat mai neteda.

Bulbii, adusi in tara in perioada calduroasa (august - inceput de septembrie) au un risc deosebit de a incolti. Nu se vor cumpara bulbi incoltiti.

Marimea bulbului conteaza! Asadar, ofertele cu bulbi de toamna foarte ieftini, de dimensiune mica, vor avea ca rezultat obtinerea unui procent redus de inflorire, cu flori mici. Este de preferat alegerea bulbilor cat mai mari, pentru o inflorire abundenta si o dimensiune mare a florilor.

Plantarea bulbilor de lalele

Lalelele fac parte din familia geofitelor. Este o planta care, in conditii de viata nefavorabile, supravietuieste in pamant prin organele subterane, fiind practic o planta perena.

Bulbii de lalele sunt bulbi de toamna, si se preteaza a fi plantati in gradina in intervalul septembrie – noiembrie, chiar si in decembrie. Principala conditie este ca pamantul sa nu fie inghetat.

Laleaua se planteaza in zone insorite sau partial umbrite, in gropi adanci de 10-12 cm, unde bulbul se aseaza cu discul in jos. Se recomanda ca fixarea bulbului sa se realizeze intr-un strat de 2-3 centimetrii de pamant maruntit la baza gropii. In gradinile familiale, distantele intre bulbi se recomanda a fi intre 10-20 centimetrii.

In functie de grupele din care fac parte, lalelele vor inflori in intervalul martie - mai. Printre principalele grupe de lalele amintim: Darwin Hibrid, Simple timpurii si simple tarzii, Duble timpurii si duble tarzii, Greigii, Parrot (Papagal), Fringed(simple si duble), Triumph si lalelele botanice.

O atentie deosebita se va acorda gradinilor unde sunt frecvent semnalate urme ale rozatoarelor. Acestea consuma cu placere bulbii de lalele. Bulbii pot fi protejati de rozatoare prin plantarea in cosuri.

Ingrijirea lalelelor este relativ simpla. Florile raman pe toata durata lor de viata pe planta. Se recomanda taierea acestora cand incep sa se decoloreze pentru a evita ca planta sa formeze fruct, ducand astfel energia doar in bulb.

Cand frunzele lalelei sunt uscate este momentul scoaterii bulbului din sol. Acesta se va curata de pamant si se va depozita in spatii aerisite, racoroase, pana in toamna, cand se va replanta in alt loc decat cel initial.

Super Parrot	Rococo	Candy Club	Fancy Frills
Queen Of Night	Carnaval de Nice	Bastia	Ice Cream

Plantarea bulbilor de zambile

Zambilele sunt flori ce infloresc primavara devreme, iar denumirea lor vine din grecescul Hyakinthos, insemnand piatra pretioasa, giuvaer.

Bulbii de zambila se planteaza in gradina, la fel ca si bulbii de lalele, la adancimi de 12-15 centimetrii, distanta dintre plante fiind de minim 10 centimetrii. Bulbii se vor aseza in groapa de plantare cu discul in jos. Adancimea de plantare este influentata mult si de marimea bulbilor.

La fel ca si in cazul bulbilor de lalele, vom scoate zambilele atunci cand frunzele s-au uscat, vom curata bulbii si ii vom depozita in locuri racoroase, aerisite.

Splendid Cornelia	Blue Jacket	Jan Boss	Gipsy Queen
Fondant	City of Haarlem	White Pearl	Mix de Zambile - 7 bulbi

Plantarea bulbilor de narcise

Narcisa este o planta cu bulbi pereni, tunicate si rezistente la ger. Narcisele infloresc primavara in martie-aprilie, dar sunt si varietati ce isi pot prelungi inflorirea pana in luna mai.

Narcisa prefera zonele insorite sau partial umbrite si nu suporta solurile grele, cu multa umezeala, unde bulbii pot putrezii.

Bulbii de narcisa se recomanda a se planta mai devreme decat bulbii de lalele, pentru ca pot forma usor radacini la depozitare. Se va folosi o adancime de plantare de 12-15 centimetrii.

Delnashaugh	Tahiti	Flower Drift (cu floare batuta)	Replete
Pink Charm