marți, 7 ianuarie 2014

Schefflera 

Planta umbrela – Cultivare, sfaturi utile, inmultire – familia Araliaceae


Genul Schefflera (schefflera, planta umbrelă) include circa 900 specii de arbuşti, arbori sau liane originare din zonele tropicale ale Asiei şi Americii Centrale şi de Sud precum şi din insulele din oceanul Pacific. Dintre acestea, cele mai cultivate ca plante de interior sunt speciile Schefflera actinophylla Harms.  şi Schefflera arboricola (Hayata) Kaneh.
Schefflera actinophylla. În zonele de origine creşte ca un mic arbore, cu înălţimea de până la 12 m în timp ce în condiţii de apartament planta are aspectul unui arbust slab ramificat, cu înălţimea de 50–150 cm. Frunzele sunt mari, lung peţiolate, colorate în verde intens, strălucitor, palmat–compuse, cu 5–10 foliole ovat–oblonge, lungi de 10–30 cm, dispuse radiar, asemenea spicelor unei umbrele.
Schefflera arboricola. Este mai viguroasă şi mai ramificată decât specia precedentă. Frunzele sunt însă mai mici dar cu mai multe foliole (7–12), eliptice sau oblong–eliptice, colorate în verde intens (specia tip) sau verde pătat cu alb–crem (varietatea ’Variegata’). Florile sunt verzi–gălbui, grupate în panicule lungi de până la 30 cm şi apar doar în zonele de origine, fiind urmate de fructe sferice, negre–albăstrui.
Schefflera este o plantă de seră caldă şi umedă. Solicită temperaturi ridicate, de minim 13–15 °C, inclusiv în timpul iernii, temperatura optimă fiind de 20–22 °C. Deşi preferă semiumbra se adaptează bine şi în condiţii de umbră mai densă; nu suportă soarele direct. Are nevoie de spaţii umede (80–85 % U.R.), bine aerisite, aerul uscat şi închis determinând căderea rapidă a frunzelor.
Se udă abundent din primăvară până toamna, fără a se exagera şi ceva mai rar iarna. Indiferent de anotimp însă plantele se pulverizează frecvent pe frunze, pentru menţinerea unei umidităţi relative ridicate. Solicită substraturi de cultură uşoare, afânate, fertile, bine drenate, cu pH uşor acid.
Inmultire
Plantele se înmulţesc cel mai frecvent prin butaşi de vârf sau fragmente de lăstari semilemnificaţi, cu 2–3 noduri, la sfârşitul verii. Înrădăcinarea este destul de dificilă astfel încât este necesară tratarea butaşilor cu stimulenţi rizogeni (Radistim, Rizopon, etc.) înainte de plantarea în substratul de înrădăcinare (turbă fibroasă + perlit). Condiţiile optime pentru înrădăcinare sunt: 22–25 °C în substrat, 20–22 °C în atmosferă, 90–95 % umiditatea relativă a aerului.
Înmulţirea se poate realiza şi prin marcotaj aerian, după acelaşi procedeu ca şi la Ficus, mai ales atunci când se doreşte reîntinerirea plantelor degarnisite sau obţinerea de plante mari într-un interval scurt de timp. Pentru producerea la scară industrială a plantelor se foloseşte înmulţirea prin seminţe aduse din zonele de origine. Acestea însă au tegumentul dur şi germinează greu, fiind necesare tratamente de eliminare a dormansului tegumentar înainte de semănat.
După plantarea în ghivece butaşii înrădăcinaţi se ciupesc în vederea ramificării, ciupirea repetându-se şi pe lăstarii care apar în urma primei ciupiri dacă se doreşte obţinerea unor plante cu ramificare mai bogată. Tot în scopul obţinerii unor plante aparent mai bogate se practică şi plantarea mai multor butaşi într-un ghiveci, între 3 şi 5, în funcţie de mărimea ghivecelor.    
Primăvara devreme se pot aplica tăieri de corectare a formei plantei, mai severe la Schefflera arboricola şi foarte uşoare la Schefflera actinophylla.
Transplantarea se face odată la 2–3 ani, primăvara, schimbându-se eventual şi ghiveciul, în funcţie de mărimea plantelor. Substratul se menţine reavăn pe tot parcursul sezonului cald în timp ce iarna se lasă să se usuce foarte uşor între două udări.
Plantele se vor pulveriza frecvent pentru menţinerea unei umidităţi relative ridicate a aerului, atât în timpul sezonului cald cât şi iarna. Din primăvară până toamna se fac fertilizări faziale, la interval de 15 zile, cu îngrăşăminte minerale complexe.

Gardenia-sfaturi pentru ingrijire si inmultire

Gardenia este o planta tropicala originara din Asia, cu flori albe, parfumate si frunzis bogat, de un verde inchis. Este cel mai des intalnita in China, Japonia, India, Vietnam si Taiwan, insa planta a fost raspandita si in alte zone cu climat mai bland. Mai mult decat atat, a fost adusa si in Europa sub forma de planta de apartament cultivata in ghivece. Este extrem de indragita, iar colectionarii de flori o ingrijesc cu mare daruire, fiind o planta mai dificila.
Gardenia
Gardenia

Descrierea gardeniei

Gardenia (Gardenia jasminoides) este un arbust de dimensiuni medii, cu un floiaj bogat, de un verde inchis si cu flori albe, parfumate. Frunzele tinere sunt mai deschise la culoare, in vreme ce cele mature se inchis si devin lucioase. Acesta este, de altfel, si semnul ca planta este sanatoasa, nu sufera de deficiente de fier sau alte minerale si nu este atacata de daunatori.
Daca observati ca frunzele incep sa se ingalbeneasca iar nervurile sa devina vizibile, inseamna ca gardenia sufera de cloroza si are nevoie sa-i administrati fier asimilabil sub forma de kelati. Florile pot fi simple sau involte. In primele zile, sunt complet albe, dupa care incep sa capete o nuanta crem-galbuie. Parfumul lor este extrem de puternic, o singura floare fiind de ajuns pentru a inmiresma intreaga camera.
Gardenia in ghiveci
Gardenia cultivata in ghiveci, ca planta de apartament

Ingrijirea gardeniei

Gardenia si-a castigat o reputatie de mofturoasa printre plantele de apartament. Provine dintr-un mediu tropical, cu umiditate ridicata, ventilatie buna si sol acid, elemente pe care noi i le putem oferi cu greu in apartamentele sau gradinile noastre. Din pacate, adaptabilitatea ei este redusa si, chiar daca reusim sa o tinem in viata o vreme, pana la urma carentele acestea se vor vedea si planta va protesta.
Este bine de stiut faptul ca gardenia nu suporta temperaturile negative, prin urmare iarna trebuie tinuta la cel putin 12-13 grade Celsius. Prefera locurile luminoase, insa nu razele directe ale soarelui, care ii ard frunzele si florile. Daca balconul dumneavoastra este orientat catre sud-vest, asezati gardenia in spatele unei perdele protectoare sau la umbra altor plante.
Gardenia kailarsenia
Gardenia kailarsenia cu floare simpla

Pulverizati dimineata si seara pentru a creste umiditatea ambientala si aveti grija ca aerul sa fie in permanenta ventilat. Camerele nearisite predispun la apartia daunatorilor. Cu toate acestea, atentie la curentii de aer care pot afecta planta. Nu o asezati in dreptul unui geam deschis, mai ales in sezonul rece, pentru ca va protesta rapid, prin uscarea frunzelor si caderea bobocilor.
Canicula din timpul verii nu ii place gardeniei si, pentru a o suporta cat mai usor cu putinta, pulverizati apa si, pe cat posibil, racoriti camera cu ajutorul aerului conditionat.

Substratul si udarea

Fiind o planta acidofila, gardenia are nevoie de un sol acid. Acest lucru nu este o optiune, ci o necesitate daca vrem ca planta sa fie sanatoasa. Daca pamantul nu este suficient de acid sau daca a devenit, in timp, bazic, planta nu va mai putea asimila fierul si va dezvolta o afectiune ce poarta numele de cloroza. Practic, frunzele se ingalbenesc, in vreme ce nervurile raman verzi.
Pentru a evita acest lucru, plantati gardenia in sol acid (pH 3,8 – 4,5) si udati cu apa de ploaie, zapada topita sau apa de turba (scufundati un pumn de turba acida intr-o galeata de 10 litri de apa, dupa care strecurati).
Gardenia afectata de cloroza
Gardenia afectata de cloroza

Evitati sa udati gardenia pe termen lung cu apa de la robinet, care este bogata in saruri si care va transforma solul din acid in bazic. Nici apa plata din comert nu este indicata, pentru ca are pH-ul ridicat. O solutie ar fi scaderea pH-ului apei cu ajutorul otetului sau a sucului de lamaie. Atentie, insa, la cantitati: o lingura de otet sau de lamaie la 6-7 litri de apa.
Adaugati periodic kelati de fier in apa de udare pentru a suplimenta necesarul de fier asimilabil. Astfel veti preveni aparitia clorozei si veti prelungi viata plantei.

Inmultirea gardeniei

Gardenia se inmulteste prin lastari semi-lignificati. Se taie butasi cu lungimea de 15-20 de centimetri, se pudreaza cu hormoni de inradacinare (Radistim) si se planteaza in pamant. Deasupra se aseaza un bidon de plastic taiat pe jumatate.
In primele doua saptamani nu desfaceti dopul sticlei, dupa care puteti sa aerisiti periodic bidonul, pentru a evita condensul de pe pereti. Dupa 5-6 saptamani, veti putea observa radacinile albe care se dezvolta si umplu treptat ghiveciul.
Gardenia tunsa sub forma de bonsai
Gardenia tunsa sub forma de bonsai

Daunatori

Gardenia este susceptibila la atacul acarienilor, paianjenilor rosii si afidelor. In acest caz, stropiti planta cu substante acaricide din comert. In cazul in care nu aveti la indemana acaricide de la farmacia fitosanitara, puteti apela temporar la tratamente naturale impotriva daunatorilor plantelor, precum usturoiul, ceaiul de pelin sau apa de tutun.

Cactusul

 ingrijire si inmultire

Cactusul nu are nevoie de ingrijiri costisitoare sau indelungi. Cu numai cinci minute pe saptamana te poti asigura de sanatatea si bunastarea cactusului tau.


Originar din American Centrala, cactusul are un aspect tepos, prea putin apreciat de multi posesori de plante de apartament, dar multe specii de cactusi infloresc si iti pot inveseli mediul.


Cum ingrijesti un cactus


Cei mai multi cactusi nu trebuie udati mai des de doua ori pe saptamana in perioada primavara-vara. Aseaza apa calduta in farfuria ghiveciului si indeparteaza surplusul dupa circa un sfert de ora.

Daca in lunice noiembrie si decembrie cactusul trebuie udat de aproximativ trei ori, in luna ianuarie nu are nevoie deloc de apa. Umezeala excesiva a solului in care traieste cactusul duce la aparitia mucegaiului.

Cactusii prefera lumina directa a soarelui si pot suporta temperaturi de pana la 60 grade Celsius.

Pe timpul iernii, cand cactusii sunt in interior, trebuie feriti de orice curent de aer rece si de variatii mari de temperatura. Incepand cu luna martie ii poti scoate afara.

Multe flori de cactus raman deschise pentru o perioada scurta de timp si trebuie lasate sa se usuce singure, fara sa fie indepartate prin rupere.

Cand cactusul tau creste, il poti muta intr-un ghiveci cu un diametru de 2 cm mai mare, dar niciodata mai des de 4 ani. Cu cat cactusul sta mai inghesuit, cu atat cresc sansele sale de a inflori.

Cactusii au nevoie de aer proaspat, astfel ca incaperea in care ii tii ar trebui aerisita zilnic. Ii poti curata de praf cu ajutorul unei pensule cu peri moi si lungi, care sa nu rupa tepii.

In situatia in care cactusul tau tinut in interior este atacat de daunatori, cea mai simpla solutie de a scapa de ei este schimbarea pamantului si a ghiveciului. Portiunile de radacina afectate pot fi indepartate, deoarece se vor regenera rapid.


Inmultirea cactusilor


In functie de specie, cactusii se inmultesc fie prin seminte, prin butasire sau prin lastari.

Inmultirea prin seminte este posibila doar in cazul cactusilor care infloresc si formeaza fructe. Cresterea cactusilor din seminte este foarte lenta, uneori doar 1 cm intr-un an. Pana la dimensiunea de 2-3 cm, cactusii au nevoie sa fie udati si pe timpul iernii si nu trebuie tinuti la temperaturi mai mari de 25 grade Celsius, deoarece se pot usca cu usurinta.

Butasirea, taierea unui varf de crestere, este o metode prin care cele mai multe specii de cactus de pot imulti. Taie varful de maxim 4 cm orizontal si pastreaza butasul intr-un loc umbrit timp de cateva zile pana la cicatrizarea completa a zonei afectate de taiere.

Pentru inradacinare, butasul are nevoie de un sol nisipos amestecat cu turba. Dupa ce a prins radacini, poate fi mutat intr-un sol obisnuit pentru cactusi.

Speciile de cactusi care produc lastari se inmultesc cel mai usor. Recolteaza ramura laterara cu un instrument ascutit dezinfectat. Dupa ce l-ai pastrat la umbra pana la cicatrizare, planteaza lastarul intr-un ghiveci cu sol nisipos. Evita sa uzi planta mama pana la cicatrizarea completa a zonei din care a fost recoltat lastarul.

luni, 6 ianuarie 2014

 Plante cu frunze bicolore

Pentru că suntem pretenţioase şi nu ne-au mai plăcut plantele cu frunze verzi, Mama Natură a creat unele cu frunzele panaşate, verde cu alb.

  • plante de apartament
De multe ori nu ne satisfac sau nu se încadrează prea bine în decorul camerei plantele al căror frunziş este verde simplu. Trebuie să ştii doar că plantele care nu au frunzele verzi în totalitate sunt mult mai pretenţioase cu lumina.
Asta nu înseamnă că va trebui să le aşezi în prea mult soare, pentru că acesta le va arde frunzele, dar nici la întuneric nu le place. Va trebui deci să fii doar puţin mai atentă cu ele, dar nu te speria: nu sunt greu de îngrijit. Uite câteva sugestii despre ce plante te-ar putea ajuta să-ţi decorezi camera în alb şi verde.

CALATEA
Este puţin mai fiţoasă: nu suportă fumul de ţigară şi curentul. Îi place să stea în geam, spre vest. Vrea un sol mai acid şi afânat. Fă-i un amestec de scoarţă, turbă roşie sau pământ de conifere, sfagnum şi nisip.

PTERIS
Este o ferigă care are nevoie de puţin mai mult soare şi apă. Pământul să fie unul afânat, ca la calatea, doar că înlocuieşti scoarţa cu pământ de grădină.

SINGONIUM
Dacă îi pui un arac, îl va îmbrăca. Dacă o pui într-un coş suspendat, îşi va lăsa lăstarii în jos. Iubeşte căldura şi umiditatea. Dacă e mai rece, va trebui să o uzi mai rar. Dacă e cald, pulverizează-i frunzele cu apă.

URZICĂ INDIANĂ

Creşte bine şi în grădină, direct în pământ, vara, iar din toamnă aşaz-o în faţa unei ferestre cu expunere S-V. În balcon o poţi pune într-un ghiveci suspendat sau o jardinieră. Se înmulţeşte din butaşii de vară. Îndepărtează-i florile: o împiedică să crească. Dă-i apă cât să nu moară de sete.

ALTE VARIANTE PESTRIŢE
Strobilate: cu frunzele verzi cu violet metalizat sau peperomia (Peperomia obtusifolia Variegata), cu frunzele în trei culori: verde, alb şi ciclam.

duminică, 5 ianuarie 2014

Casa ta: Cum să-ţi îngrijeşti plantele ecologic

Într-o lume tot mai poluată avem nevoie de „o gură” de aer proaspăt. Cum? Grădinărind bio, atât cât se poate.

Apa de ploaie - sursa cea mai bună pentru udat

De multe ori, chiar dacă respecţi reţetele de pământ, de fertilizat, expui planta la lumina de care are nevoie şi nu o laşi în curent, ea, planta tot suferă. Care este oare motivul? Este apa. Apa de la robinet conţine o serie de săruri care nu sunt recomandate pentru plante. De aceea ideală este apa de ploaie, care este gratuită şi nu afecteză mediul. O poţi aduna în recipiente mari, atunci când plouă şi o poţi folosi, mai apoi, pentru plante.

Fă-ţi singură compost (pământ de flori)

Este uşor de realizat dar este nevoie de răbdare (până se descompune compostul) şi de un loc de depozitare. Fă o groapă în pământ sau pune într-o ladă din lemn resturile vegetale de la plantele pe care le-ai tuns toamna sau primăvara, adaugă frunzele căzute (dar doar dacă sunt fără dăunători sau boli), eventual resturi menajere. Lasă-le la descompus şi afânează din când în când. Pune pământul obţinut la plantele tale şi ele vor fi mari, frumoase şi sănătoase.

Alungă dăunătorii cu parfum de plante

Se ştie că mulţi dăunători nu atacă anumite plante, tocmai din cauza mirosului acestora. Plantează deci în grădina sau jardiniera ta aceste flori (crăiţe, levănţică etc.) printre alte de flori şi vei avea un decor frumos în grădină şi nu va trebui să faci tratamente chimice contra dăunătorilor.

Casă şi grădină: Plante care înfloresc şi fără soare

Bucură-te de flori vesel colorate, chiar dacă ai casa orientată spre nord şi un balcon întunecos. Sunt destule plante care preferă umbra şi răcoarea, în locul razelor fierbinţi de soare.

  • ghiveci cu glori
Un balcon răcoros, în care soarele străbate doar dimineaţa, este locul ideal pentru regina nopţii, cerceluşi sau orhidee. Nu le mai poţi semăna acum, dar poţi cumpăra plante complet dezvoltate din florărie şi le poţi transplanta în ghivecele de acasă.

Fluturi delicaţi

Tot în balcoanele umbroase, în care soarele ajunge doar câteva ore dimineaţa, se simte bine orhideea Fluture (Phalaenopsis), una dintre cele mai răspândite şi ieftine specii. Trebuie să o uzi doar o dată pe săptămână şi ai grijă să nu rămână apă în farfurioară, să nu îi putrezească rădăcinile. Dacă îi schimbi ghiveciul, cumpără pământ special amestecat cu muşchi şi scoarţă de copac. Şi nu uita să alegi un ghiveci din sticlă sau plastic transparent, pentru că rădăcinile au nevoie de lumină ca şi frunzele.


Parfum şi culoare în umbră deplină

Pregăteşte jardiniere adânci pentru regina nopţii şi sporul casei sau impatiens. Le poţi planta împreună, punând în mijloc tufele rotunde de sporul casei şi pe margini graţioasele regine parfumate care vor creşte mai înalte. Sunt două flori uşor de cultivat şi de îngrijit, care vor înflori în fiecare zi până la primele seri reci din octombrie. Ai grijă să nu se usuce niciodată pământul din jardinieră, dacă le cazezi la marginea balconului.

Cascadă de clopoţei

Cerceluşul şi lobelia sunt şi ele sensibile la soare şi căldură. Dar în casa ta umbroasă se vor simţi de minune. Plantează-le în ghivece suspendate, să le poţi admira florile care atârnă peste margine. Nu uita să le uzi de două ori pe săptămână şi să le pui îngrăşăminte. Cu cât sunt mai bine "hrănite", cu atât vor face flori mai multe şi mai mari. Cât despre culoarea lor, cerceluşii sunt bogaţi în alb, roz, roşu, mov sau siclam, iar lobelia are nuanţe intense de albastru.

PĂMÂNTUL POTRIVIT

Aproape toate plantele care preferă umbra şi umezeala, au nevoie de un pământ mai acid, îmbogăţit cu turbă şi muşchi de pădure. Ca atare, trebuie să cumperi şi îngrăşământ lichid pentru plante acidofile pe care să îl adaugi în apa de udat o dată la două săptămâni.


Îngrăşăminte din bucătărie pentru plantele tale

Secretul plantelor viguroase, care înfloresc abundent, constă în hrana bogată în minerale. Nu e nevoie să cauţi soluţii complicate prin florării. Cu puţin zaţ de cafea sau coji de ouă, le poţi pregăti plantelor tale un adevărat festin, natural şi sigur.

Cojile de ouă

Şi plantele au nevoie de calciu în perioada de creştere, pentru dezvoltarea rădăcinilor. În plus, calciul le ajută să reţină potasiul, un element care contribuie mai târziu la creşterea crenguţelor noi.
► În ghivece: adaugă în pământ o linguriţă de coji de ouă pisate fin, ori de câte ori plantezi o nouă floare.
► În grădină: toamna şi iarna, risipeşte cojile de ouă printre straturile de legume şi de flori. Primăvara,
le vei săpa odată cu pământul şi vor hrăni rădăcinile plantelor.

Zaţul de cafea

Este un fertilizant excelent, dar trebuie să-l foloseşti cu măsură şi numai pentru anumite flori. Două-trei linguriţe de zaţ la începutul verii şi al toamnei sunt suficiente pentru plantele de la ghiveci. În jurul plantelor din grădină, se adaugă cantităţi mai mari şi se sapă odată cu pământul.
► În ghivece: doar pentru plantele care iubesc solurile acide, cum ar fi azaleea, camelia, gardenia, citricele, anthurium, gloxiniile sau violetele africane.  
► În grădină: se împacă foarte bine cu panseluţele, primulele, hortensiile, trandafirii, pepenii şi cartofii.
Zaţul de cafea îndepărtează melcii, iar dacă mucegăieşte în zilele ploioase, nu dăunează plantelor.

Oţetul de mere

Adaugă o linguriţă de oţet de mere într-un litru de apă când uzi trandafirul chinezesc sau azaleea. Foloseşte această soluţie o dată sau de două ori pe lună numai când observi că frunzele plantelor şi-au pierdut strălucirea.
► În ghiveci: se foloseşte cu prudenţă pentru plantele lemnoase şi cele care preferă solul acid.
► În grădină: un litru de soluţie cu oţet este bun la rădăcina trandafirilor şi a hortensiilor, o dată pe lună.